Salvați de război: clienți ai puterii, plagiatori și corupți | România | DW | 15.03.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

Salvați de război: clienți ai puterii, plagiatori și corupți

În spatele zgomotului de arme și al refugiaților nevoiți să fugă din fața bombardamentelor, liderii statului român refac jocurile juridice în funcție de propriile interese.

Românii devin și ei victime ale speranțelor înșelate, victime ale monstruoasei coaliții care bate în cuie contrareforma începută de Liviu Dragnea în 2017.

Președintele, ministrul Justiției și oamenii lor nu au conștiința vinovăției, dar ei au pregătit terenul, au acceptat compromisurile și au semnat actele care aruncă în derizoriu dreptatea din România. Pentru ei, cel mai mult contează pârtiile care duc spre injustiție, capacitatea sistemului de a-i salva pe oamenii lor, indiferent cât de mult s-au mânjit. Cel mai important era să păstreze spiritul Secției Speciale (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție - SIIJ), în așa fel încât magistrații fricoși să răspundă la comenzi și să nu fie amenințați cu anchete, iar cei curajoși să poată fi executați rapid. Practic, noua lege prin care se desființează SIIJ păstrează toate aceste calități, iar președintele Klaus Iohannis s-a grăbit să o promulge cu toate că nu respectă niciuna dintre sugestiile și solicitările făcute de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) sau de Comisia de la Veneția. Principala recomandare era ca infracțiunile procurorilor și judecătorilor să fie anchetate de parchete specializate, cum ar fi, spre exemplu, Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Într-o argumentație mai lungă, un magistrat cu mare experiență îi explica lui Liviu Avram în Adevărul, printre altele, de ce procurorul de la DNA face diferența: „Un procuror este judecat după volumul de activitate, calitatea si tipul soluţiilor. La DNA, procurorul e interesat să prindă un magistrat corupt, că e în fişa postului. La Parchetele obişnuite, procurorul poate face «puncte» şi cu multe alte categorii de infracţiuni şi persoane. Nu trebuie să se certe cu toți colegii anchetând un magistrat, ridicându-şi în cap toată tagma şi devenind un paria printre ei. Puţini ştiu, de exemplu, că procurorii DNA din teritoriu duc o viaţă foarte izolată, nimeni nu vorbeşte cu ei, sunt stigmatizaţi de toata lumea. Ei, vreau să văd procurorul de la Parchetul Curţii de Apel care îşi va da peste cap viaţa lui tihnită”.

Nimeni de la vârful puterii nu-și mai dorește însă magistrați puternici, politicieni în cătușe în fiecare seară la televizor și anchete dure care să ducă până în miezul sistemelor de forță. Detractorii au numit perioada de glorie a DNA Republica procurorilor, iar PSD a demolat în viteză tot eșafodajul în 2017 când a avut majoritatea în parlament. Liberalii și președintele au deplâns public atunci masacrul justiției, dar acum se bucură pe față că pot păstra, chiar dacă sub alte nume, ceea ce a legalizat Dragnea atunci.

Degradarea Justiției se petrece în trepte. Imediat după formarea marii coaliții PSD-PNL-UDMR, a fost acceptată la șefia Comisiei juridice din Camera Deputaților Laura Vicol Ciorbă, cunoscută avocată a infractorilor periculoși, cu relații complicate din lumea interlopă, consemnate și în rechizitorii.

Din această poziție a făcut cărțile pentru judecătorul care urmează să reprezinte România la CEDO. Avocata face parte din cercul clientelar al social-democraților din Craiova, în vreme ce ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și cel de Externe, Bogdan Aurescu, au preferințe ceva mai elevate. Cei doi au cerut prelungirea mandatelor judecătorilor români la Tribunalul Uniunii Europene cu încă 6 ani, „contrar uzanței și fără a organiza concurs pentru ocuparea acestor posturi”, potrivit Press Hub: în discuție se află judecătoarea Mirela Stancu, propusă în primul ei mandat de fostul ministru PSD al Justiției, Tudorel Toader, și Ion Gâlea, diplomat de carieră, care nu a fost nicio zi judecător, dar care s-ar afla în relații amicale cu ministrul de Externe.

Parlamentul încearcă, pe de altă parte, să-i scoată basma curată pe plagiatori, cei care și-au dat masterate și doctorate pe bandă rulantă folosind metoda copy-paste. Există deja mai multe încercări de camuflare a unei amnistii a plagiatorilor în diferite proiecte de lege, unul dintre ele într-o lege despre pensiile profesorilor. Acest entuziasm nu are neapărat legătură cu acuzația adusă premierului Nicolae Ciucă, suspectat că și-a plagiat o parte importantă din teza de doctorat. Premierul conduce de fapt un guvern plin de miniștri care au titluri de doctori.

Profitând de faptul că majoritatea oamenilor sunt preocupați de nenorocirile războiului, liderii țării strivesc justiția de dragul amicilor politici sau, poate, sub presiunea lor.