Salariul minim – un salariu al foamei?

Nu numai din acest motiv cancelara Angela Merkel s-a pronunţat împotriva unei extinderi legale a aşa numitului model al salariului minim cerînd patronatului să-şi asume răspunderile şi să găsească noi reglementări tarifare. DIE WELT explică de ce Merkel respinge acest model: în momentul în care aceste salarii ale foamei intră în vigoare statul trebuie să intervină pentru a suplimenta veniturile celui în cauză.

Statul trebuie să se îngrijească de un venit minim nu de un salariu minim - aceasta este problema căreia membrii coaliţiei trebuie să-i afle rezolvarea în loc să dezbată aspectele tarifare şi legale ale salariului minim. Or, conchide ziarul citat, o astfel de dezbatere îşi poate permite un stat a cărui forţă de muncă este în întregime ocupată şi nu Germania care are peste 4 milioane de şomeri.

Salariul minim – termenul de evaluare al cabinetului de la Berlin

Dacă Angela Merkel şi-a început mandatul cu deviza: performanţele profesionale trebuie să redevină rentabile - scrie OSTSEE ZEITUNG din Rostock - atunci atît cancelara cît şi coaliţia vor fi judecate şi conform poziţiei adoptate şi rezultatelor obţinute în dezbaterile în jurul salariului minim. Retribuirea orei de muncă în Germania cu doar doi euro este un fapt scandalos. Şi fiindcă în special salariaţii în domeniul prestaţiilor de servicii sunt afectaţi de aceste salarii ale foamei argumentul distrugerii locurilor de muncă prin salarii mai mari nu mai poate fi invocat. ”Roboţii nu ne pot tunde şi nici nu ne pot pune şniţelul în farfurie” notează ziaurl est-german.

„O muncă bine făcută şi cinstită trebuie onorată prin salarii demne. Cît despre deviza mult îndrăgită de politicieni: o politică socială este cea care creează locuri de muncă aceasta nu mai poate fi decît o batjocură în urechile celor defavorizaţi - scrie NÜRNBERGER NACHRICHTEN pentru a adăuga: „dacă din ce în ce mai frecvent un salariat nu mai poate trăi de pe urma muncii grele pe care o depune, ceva este putred în sistem.”

Tratatul constituţional şi reuniunea de la Madrdid

„Fisuri în sistem” se intitulează însemnarea lordului Weidenfeld publicată azi în cotidianul DIE WELT. Autorul întrevede în situaţia politică actuală din Marea Britanie şi Franţa o conjunctură nu foarte favorabilă Europei, cel puţin în momentul de faţă. Politica socială se plasează şi în oprizontul de aşteptare pe care-l crează Tratatul Constituţiei Europene, al cărui proiect s-a aflat în centrul reuniunii de la Madrid.

LA VOIX DU NORD regretă o prea slabă mediatizare a acestei întîlniri, revenind azi asupra evenimentului în următorii termeni: „Conferinţa de la Madrid (...) a demonstrat că cel puţin 18 state europene nu sunt dispuse să renunţe la proiectul european în favoarea căruia deja au votat. Ele se aşteaptă din partea acestuia nu doar la o orientare socială clară ci şi la o protejare a Europei care să stea pe propriile ei picioare.

Referindu-se la candidaţii la preşedinţia Franţei, acelaşi ziar scrie în continuare: „Sperăm ca cei care aspiră la preşedinţia ţării în loc să-i tot îndemne prin formule standard la reconciliere pe adepţii şi adversarii constituţiei să vorbească mai des despre o Europă care priveşte cu hotărîre spre viitor.”

Fantoma de la Guantanamo

Serios de gîndit presei pare a da în continuare cazul Kurnaz cetăţeanul german de origine turcă, bănuit de activităţi teroriste, internat la Guantanamo, găsit nevinovat a cărui revenire în Germania a fost îngreunată din raţiuni de securitate în perioada guvernului Schröder.

Pe atunci actualul minsitru german de externe Frank Walter Steinmeier era şeful cancelariei federale. Felul în care el a administrat criza – este dezaprobat de cotidianul austriac DER STANDARD care reclamă o încheiere rapidă a cazului care generează continuu noi enigme aducînd prejudicii atît lui Frank-Walter Steinmeier cît şi republicii federale.

Fantoma în carne şi oase de la Guantanamo ameninţă cariera lui Steinmeier scrie CORRIERE DELLA SERA. Pînă una alta, Murat Kurnaz asistat de un ziarist german şi-a redactat memoriile de la Guantanamo care vor fi publicate în această primăvară.