″Safari″ cu jurnalişti la graniţa de est a Poloniei | Europa | DW | 29.01.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

"Safari" cu jurnalişti la graniţa de est a Poloniei

De luni bune, graniţa dintre Polonia şi Belarus este zonă tabu pentru străini, organizaţii de caritate şi jurnalişti. În premieră, ziariştii au avut din nou acces în zonă, sub supravegherea grănicerilor.

Grăniceri polonezi la graniţa cu Belarus

Grăniceri polonezi la graniţa cu Belarus

Pe strada principală din Szudzialowo soldaţii patrulează precum furnicile între magazinele săteşti şi două tabere cu containere. Unii poartă caschete de luptă. În mâini ţin pungi cu chifle şi sticle cu băuturi răcoritoare. Armele militarilor în uniformă îi suprind pe vizitatori.

Localnicii s-au obişnuit cu ei, în ultimele cinci luni, spune Hania, care trăieşte într-un sat învecinat. "Iniţial, făceam legătura cu războiul, dar acum nu mai reacţionez deloc". Unii vecini se simt mai în siguranţă, de când au fost staţionaţi soldaţii aici şi cred că aceştia i-ar putea apăra - de imigranţi, de Lukaşenko, de Putin. Tot ce mai contează este că oamenii se simt acum protejaţi.

Pe geamul centrului de sănătate se poate citi: "Mulţumim!". Toţi ştiu cui sunt adresate mulţumirile. În apropiere, pe un gard din centrul satului, a fost lipit un autocolant cu mesajul: "#muremzamundrem", care s-ar putea traduce: "Suntem în spatele vostru ca un zid". Adresanţii sunt soldaţii.

Zona de graniţă dintre Belarus şi Polonia

Zona de graniţă dintre Belarus şi Polonia

Szudzialowo este un sat în estul Poloniei, la doar câţiva kilometri distanţă de Belarus. Imediat după localitate, începe zona cu acces restricţionat, în care a fost declarată starea de necesitate de la 2 septembrie 2021. De atunci,accesul în regiune este permis doar locuitorilor, firmelor de distribuţie, salvărilor, poliţiei şi armatei. Reprezentanţii organizaţiilor caritabile, jurnaliştii şi cei care îi ajută pe refugiaţi, inclusiv Crucea Roşie, nu au permisiunea de a intra.

"Introdusă" în zona cu acces restricţionat

Totuşi, de la începutul lunii decembrie 2021, autorităţile permit din nou accesul reprezentanţilor presei, în cadrul unor aşa-numite vizite jurnalistice, în zona aflată sub incidenţa stării de necesitate. Jurnaliştii polonezi astfel "introduşi" în regiune, vorbesc mai degrabă despre un "safari", strict controlat, desfăşurat pe o rută clar stabilită, în timpul căruia participanţii nu au voie să cunoască zona decât prin parbrizul maşinii. Pornim la drum.

Mesaj de mulţumire la centrul de sănătate din apropierea graniţei cu Belarus

Mesaj de mulţumire la centrul de sănătate din apropierea graniţei cu Belarus

La Szudzialowo ni se înmânează permise care ne oferă accesul în zona restricţionată, la o oră prestabilită, însoţiţi de grănicerii polonezi. Ne îmbarcăm într-un jeep militar, care străbate în viteză străzile, peste câmpii îngheţate, de parcă am fi urmăriţi. Limitările de viteză sunt aici la fel de puţin respectate ca şi alte reguli de circulaţie. Şoferul în uniformă poartă o mască pe întreagul chip şi tace pe parcursul întregului tur.

De la sârmă ghimpată la garduri înalte

Purtătoarea de cuvânt decide unde ne oprim şi ce urmează să vedem. La prima staţie vedem soldaţi pe un câmp, în faţa unui gard din sârmă ghimpată. Înainte, povesteşte purtătoarea de cuvânt, nu era nevoie de asemenea garduri de protecţie, pentru că se colabora foarte bine cu grănicerii din Belarus. Într-o discuţie privată vorbeşte chiar şi despre călătorii comune cu caiace pe râurile din zonă. Acum însă, colegii din cealaltă parte a graniţei, distrug împreună cu migranţii sârma ghimpată şi îi orbesc pe grăniceri cu oglinzi pentru a facilita tranzitarea ilegală a graniţei. Astfel că, în curând, gardul de sârmă ghimpată va fi înlocuit de construcţii mai înalte.

Sârmă ghimpată la graniţa cu Belarus

Sârmă ghimpată la graniţa cu Belarus

Acest gard înalt, numit de populaţie deja "zidul", a cărui construcţie a început oficial la 24 ianuarie 2022, urmează să aibă 5 metri înălţime, sârmă ghimpată şi să fie dotat cu senzori de mişcare şi camere cu infraroşu. Costurule pentru cei 180 de km de zid sunt estimate la 355 de milioane de euro. Activiştii de mediu şi localnicii protestează împotriva ridicării construcţiei, care ar tăia practic pădurea seculară şi ar distruge spaţiul vital pentru multe animale sălbatice.

Mesaje pentru migranţi

Ne oprim în faţa unui automobil, parcat în mijlocul unui câmp. Din boxe răsună din când în când mesaje în engleză, franceză, arabă şi un dialect kurd. Migranţii sunt informaţi că au fost induşi în eroare şi că trecerea graniţei în Polonia se pedepseşte. Sunt îndemnaţi să se întoarcă în capitala Minsk.

Resturile taberei în care au locuit afgani (lângă Usnarz Gorny)

Resturile taberei în care au locuit afgani (lângă Usnarz Gorny)

Ajungem la Usnarz Gorny. În apropierea acestui sat, în vara anului 2021, au sălăşluit două luni refugiaţi din Afganistan, în zona de graniţă din Belarus, blocaţi de ambele părţi de autorităţile poloneze şi belaruse. Au fost sprijiniţi de activişti şi avocaţi, au solicitat azil, dar nu li s-a permis accesul pe teritoriul polonez.

Teama de grăniceri

Nu au rămas decât resturile din tabăra de refugiaţi din vară: corturi, pături, genţi. Nu se face curat aici. "Nu avem voie, lucrurile se află pe teritoriul belarus", explică purtătoarea de cuvânt din Polonia. Argumentele erau asemănătoare şi în vară, când polonezii erau întrebaţi de ce nu îi ajută pe oamenii din pădure.

Jeepurile grănicerilor polonezi

Jeepurile grănicerilor polonezi

Acum nu există nici ţipenie de om aici. "Într-o zi au dispărut, probabil au fost ridicaţi de autorităţile din Belarus", bănuieşte purtătoarea de cuvânt a poliţiei. În octombrie 2021, grănicerii polonezi anunţau că mai mulţi afgani distruseseră gardul spre Polonia şi fuseseră arestaţi. .

Activiştii relatează că s-au folosit sprayuri iritante pentru a-i îndepărta pe migranţi. Ce ştie purtătoarea de cuvânt a poliţiei? "Oricine solicită ajutor îl şi primeşte", răspunde ea, "şi oricine solicită azil este liber să o facă".

Agata Ferenc zâmbeşte ironic atunci când îi povestim ce a spus reprezentata poliţiei de frontieră. Femeia lucrează pentru fundaţia Ocalenie (Salvare), care se implică în salvarea refugiaţilor. A fost în Usnarz Gorny, înainte de introducerea restricţiilor. De atunci încearcă să ajute de dincolo de barieră.

Ca şi înainte, consilierii care încearcă să îi ajute pe migranţi primesc zeci de apeluri telefonice zilnic din partea celor blocaţi la graniţă. "Înainte de toate ne roagă să nu informăm poliţia de frontieră", povesteşte Agata Ferenc. "Ştiu că grănicerii i-ar trimite înapoi în Belarus, dacă i-ar descoperi".