Saddam Hussein, spânzurat

Autorităţile irakiene au pus astfel în aplicare sentinţa dată de tribunalul special irakian acum două luni. Premierul irakian, Nuri al-Maliki, nu a asistat la execuţie, trimiţând un reprezentant. El le va da posibilitatea irakienilor care au avut de suferit de pe urma regimului lui Saddam Hussein să vadă cadavrul acestuia, care va fi depus într-un birou guvernamental irakian. Consilierul de securitate naţională al executivului de la Bagdad, Muwaffak al-Rubaie, a asistat la ultimele momente ale fostului dictator:

”A încercat să facă impresie, să adopte o postură demnă, dar, în realitate, omul era terminat. Nu am văzut şi nu am simţit la el nici un fel de remuşcări pentru faptele sale.”

Acelaşi funcţionar irakian spune că execuţia lui Saddam Hussein s-a desfăşurat corect, după toate standardele. Muwaffak al-Rubaie:

”Sunt foarte mândru că execuţia a decurs în acest fel. Totul s-a desfăşurat corect, în conformitate cu toate standardele internaţionale, islamice şi irakiene.”

Pe 5 noiembrie, Saddam Hussein a fost condamnat la moarte pentru masacrarea a 150 de şiiţi în satul Dujail, în 1982. O curte de apel a confirmat sentinţa în urmă cu câteva zile, iar responsabilii irakieni şi americani s-au întâlnit aseară pentru a discuta detaliile execuţiei.

Reacţia în SUA

De altfel, prima reacţie la moartea fostului dictator a venit chiar din Statele Unite. Într-un mesaj scris, preşedintele George Bush consideră că executarea fostului dictator irakian este un act prin care se face dreptate miilor de victime ale regimului său brutal. Executarea lui Saddam Hussein este calificată de administraţia americană drept o piatră de temelie pentru noul stat irakian, care se poate guverna şi apăra singur de acum.

Preşedintele american, aflat încă în concediu la ferma sa din Texas, a avertizat însă că moartea fostului preşedinte nu înseamnă şi sfârşitul violenţelor din Irak. A fost vorba totuşi de o luare de poziţie discretă a Casei Albe, preşedintele Bush evitând să se exprime personal, într-o conferinţă de presă sau un discurs, cu privire la această execuţie.

Reacţia populaţiei irakiene

Cei care nu şi-au ascuns însă bucuria pentru moartea lui Saddam au fost irakienii din Statele Unite. Zeci de irakieni s-au strâns la moscheile din America pentru a sărbători evenimentul. Imamul celei mai mari moschei din statul Michigan crede că pentru irakieni începe o nouă eră:

”Astăzi milioane de irakieni se simt uşuraţi, după ce au aşteptat atât de mult acest moment. Cât timp Saddam trăia, nu exista speranţă pentru Irak. Acum există speranţa unui viitor mai bun. Sper să ne ajute întreaga lume să construim un nou Irak.”

Alte reacţii, departe de a fi exuberante, sunt critice la adresa execuţiei fostului şef de stat. Uniunea Europeană a respins pedeapsa cu moartea şi execuţia, pe care a calificat-o drept un act de barbarism, care nu îndreaptă nimic. O poziţie similară a adoptat şi Consiliul Europei. Guvernul german şi cel britanic s-au declarat din nou împotriva pedepsei capitale. Vaticanul a numit vestea executării lui Saddam Hussein drept tragică şi a tras un semnal de alarmă cu privire la noile violenţe pe care acest act le va declanşa. De altfel, după execuţie au avut loc mai multe atentate la Bagdad, soldate cu peste 30 de morţi.

Viaţa lui Saddam Hussein

Saddam Hussein s-a născut în 1937 la Tikrit, la nord-vest de Bagdad. S-a înscris la 20 de ani în partidul socialist Baas. Între 1962 şi 1969 a urmat studii de drept la Cairo şi Bagdad, întrerupte de o perioadă de 3 ani de detenţie pentru o încercare de puci împotriva fostului preşedinte Abdul Salam Arif. În 1968 preia cu forţa puterea în partidul Baas, iar 11 ani mai târziu devine şeful statului şi guvernului irakian.

În septembrie 1980, Saddam începe războiul cu Iranul, care va dura 8 ani şi se va solda cu sute de mii de morţi. În martie 1988 autorizează un atac cu arme chimice împotriva unei regiuni kurde, din nordul ţării. Peste 5000 de oameni şi-au pierdut viaţa. În august 1990, Saddam invadează Kuweitul, dar trupele aliate, conduse de Statele Unite, eliberează micul stat arab.

În 1991, Saddam înăbuşeşte o revoltă şiită, iar în 1996 îşi ucide doi gineri, pentru că aceştia au încercat să fugă în Iordania. În martie 2003, forţele aliate, conduse de Washington, invadează Irakul şi răstoarnă regimul lui Saddam. În decembrie 2003, fostul dictator este prins într-o ascunzătoare subterană din Tikrit. Pe 19 octombrie 2005 începe judecarea fostului şef de stat, pentru masacrul din Dujail, iar în august 2006 începe procesul privind uciderea kurzilor.

Pe 5 noiembrie, tribunalul special irakian îl condamnă pe Saddam la moarte, sentinţă confirmată de curtea de apel, pe 26 decembrie. În această dimineaţă, Saddam Hussein a fost spânzurat într-o încăpere a serviciilor secrete irakiene, din Bagdad.