Start perioadei celectorale în Republica Moldova

De mai bine de 6 ani, Moldova trăiește în febra alegerilor – ba alegeri prezidențiale eșuate, soldate cu alegeri parlamentare anticipate; ba alegeri parlamentare soldate cu alianțe nefuncționale ai cărei exponenți guvernează șantajându-se unii pe alții și furând țara; ba alegeri parlamentare soldate cu o alianță minoritară dubioasă, dependentă de votul comuniștilor. Toate acestea favorizează corupția, degradarea instituțiilor democratice și a climatului de afaceri, generând o erodare a încrederii cetățenilor în capacitatea partidelor guvernante pretins pro-europene de a aduce mult-așteptata prosperitate.

Sărăcia se transformă în vot de protest

Alegerile locale din 14 iunie vor fi influențate de eșecurile economice din ultima vreme, de scandalurile de corupție și, în mod special, de scurgerea dubioasă spre Rusia a 1 miliard de dolari din sistemul bancar al țării. Aceasta, potrivit economiștilor, a făcut cetățenii țării cu 30% mai săraci. Efectele economice abia încep să iasă la suprafață. Guvernul încearcă să acopere din contul cetățenilor gaura creată prin furtul miliardului de dolari - prin majorări de taxe și impozite, în baza unei Legi a bugetului aprobată prin angajarea răspunderii Guvernului, ocolind votul Parlamentului. Bunăoară, impozitul rutier (taxa de drum) va fi cu 50% mai mare, transportatorii de energie electrică și gaze naturale amenință cu majorarea tarifului cu 50% și, respectiv, 70%. Numai în primele luni ale anului 2015, rezervele Băncii Naționale a Moldovei au fost sărăcite cu 20%, iar potrivit unui clasament realizat de „Social Progress Imperative”, cu sediul la Londra, moldovenii trăiesc chiar mai rău decât unele țări aflate în faliment. Mai grav, în 2015 situația se va complica și mai mult. Potrivit premierului Chiril Gaburici, în anul curent Produsul Intern Brut al Moldovei va scădea cu 1% (Banca Mondială anticipează o scădere a PIB cu 2%), inflația va constitui 6,4%, iar exporturile se vor diminua cu 10%.

În limbaj electoral, creșterea sărăciei se exprimă în voturi de protest față de cei aflați la guvernare. Un sondaj realizat de Institutul Republican Internațional pentru partidele politice, la care face referire portalul „tribuna.md”, indică o creștere a popularității partidelor de stânga (Partidul Socialiștilor, (considerat în opoziție radicală față de actuala guvernare și Partidul Comuniștilor – în opoziție constructivă).

Sondaj „de uz intern”

Astfel, potrivit sondajului citat, la nivel național, pentru Partidul Socialiștilor și-ar putea da votul 23% din cetățeni, iar pentru Partidul Comuniștilor – 20%. Urmează Partidul Liberal-Democrat cu 19%, Partidul Liberal și Partidul Democrat cu câte cu 18%.

În municipiul Chișinău, administrat de 8 ani de primarul liberal Dorin Chirtoacă (și unde forțele de stânga nu au învins încă niciodată la alegeri), tabloul electoral arată diferit. Astfel, PL (aflat tot în opoziție față de actuala guvernare) ar acumula în capitală 34% din voturi. Socialiștii – 25%, PLDM – 18%, PDM – 13% și tot atâta (13%) ar acumula PCRM.

Stânga intră divizată în lupta pentru Chișinău. Dreapta – meditează!

Primii care și-au anunțat candidatul pentru funcția de primar al capitalei au fost socialiștii. Este vorba de ex-premierul comunist Zinaida Greceanîi – cea care în timpul protestelor anticomuniste din aprilie 2009 a amenințat, într-o apariție televizată, că împotriva manifestanților vor fi aplicate armele de foc. La ceremonia de prezentare a candidatei Greceanîi la funcția de primar de Chișinău, liderul socialist Igor Dodon a spus că „primarul Chișinăului nu trebuie să aparțină vreunui partid, nu trebuie să lupte cu Estul sau cu Vestul, ci să se ocupe de problemele orașului”.

Până la ora actuală, și-au anunțat intenția de a candida pentru cea mai râvnită funcție „licitată” la alegerile din 14 iunie – cea de edil al capitalei – 4 posibili concurenți: primarul actual Dorin Chirtoacă, predecesorul său Serafim Urechean, omul de afaceri Nicolae Ciornîi și Renato Usatîi (al cărui partid pro-rus a fost exclus din ultima cursă pentru alegerile parlamentare după ce înregistrase un salt spectaculos în sondaje).

PLDM a anunțat că va comunica numele candidatului său pentru funcția de primar al capitalei „la timpul potrivit”, PDM a spus că va anunța despre aceasta „în scurt timp, până pe 14 mai” (termenul-limită pentru înregistrarea în cursa electorală), iar comuniștii au spus că au „mai mulți candidați atât pentru funcția de primar al capitalei, cât și pentru cea de primar de Bălți” și că nu e nevoie să se grăbească.

La alegerile locale generale din 14 iunie din Republica Moldova pot participa 43 de partide care au fost înregistrate la Ministerul Justiţiei până pe 3 aprilie - ziua în care Parlamentul a stabilit data alegerilor locale generale. Urmează a fi aleși 898 de primări și peste 11.500 de consilieri locali.