Războiul și dezastrele în programa școlară germană?

Crizele, dezastrele și războiul sunt subiecte care preocupă de multă vreme inclusiv școala. Însă cât de pregătiți sunt elevii pentru situații de criză reale? Știu ei ce trebuie să facă în caz de război sau în alte situații extreme? Ministrul federal de Interne, conservatorul bavarez Alexander Dobrindt, este sceptic, motiv pentru care dorește ca astfel de scenarii să fie exersate în școli.

”Propunerea mea este ca, într-un an școlar, să se discute cu elevii mai mari, în cadrul unei ore duble, despre scenariile de amenințare posibile și despre modul în care se pot pregăti pentru acestea”, a spus ministrul într-un interviu acordat zilele trecute publicației ”Handelsblatt”. Războiului și pregătirea pentru crize ar trebui să facă parte din viața școlară de zi cu zi, a argumentat ministrul.

Comentariile lui Dobrindt vin la scurtă vreme după afirmația cancelarului Friedrich Merz. Vorbind despre amenințarea hibridă a Rusiei, el a declarat în Bundestag că Germania și Europa ”nu sunt în război, dar nici în pace nu se mai află”. Mulți experți cred că este posibil ca autocratul de la Kremlin, Vladimir Putin, să atace și teritoriul NATO până la sfârșitul deceniului. Germania vrea să ia măsuri de precauție în aceste vremuri de amenințare și război de agresiune împotriva Ucrainei, prin întărirea armatei federale și a protecției civile, a explicat Merz.

Propunerea ministrului de Interne a fost bine primită de influenta Asociație a Profesorilor Germani (DL).

”Războiul, trebuie să o spunem sincer, a ajuns demult în sălile de clasă. În cele din urmă, domnul Dobrindt subliniază că tema crizelor și războaielor este ceva ce trebuie abordat în școli. Tinerii au dreptul să discute deschis și sincer despre lucrurile care îi pot afecta”, a declarat președintele asociației, Stefan Düll, într-un interviu acordat DW.

”Rămâi cool” și totul va fi bine

Pregătirea pentru situații de urgență poate fi de ajutor, fie că este vorba despre utilizarea unui stingător de incendiu, resuscitare ori despre a nu-ți pierde cumpătul când îți vezi colegii de clasă răniți. ”Exersezi capacitatea de acțiune și competență în toate aceste situații. Din acest antrenament rezultă reziliența, pentru că te confrunți cu lucruri care nu sunt plăcute, dar pe care le poți întâlni în realitate”, spune Düll.

Quentin Gärtner nu a trăit niciodată în viața lui de elev războiul sau vreun exercițiu de criză.

”Singurul lucru pe care îl cunosc este clasica alarmă de incendiu. Ar avea sens să ne pregătim pentru scenarii de dezastru. Oamenii se simt mai în siguranță atunci când sunt pregătiți pentru o situație limită și pot anticipa ce urmează”, spune secretarul general al Conferinței Naționale a Studenților într-un interviu acordat DW.

Gärtner consideră că exersarea scenariilor de criză și dezastre ar promova o ”societate rezilientă”. Acest lucru, spune el, este un aspect esențial în timp de război, dar care trebuie să includă neapărat asistența socială și psihologia școlară. ”Nu toți elevii sunt suficient de pregătiți psihic pentru a face față acestor scenarii”, mai spune el.

Reacție divizată în politică la propunerile lui Dobrindt

Propunerea lui Dobrindt a primit un răspuns mixt din partea partidelor de opoziție. ”Este limpede că acest lucru este menit să stârnească temeri”, a declarat Nicole Gohlke, vicepreședinta grupului parlamentar Die Linke (stânga radicală) din Bundestag. ”Cred că această alarmare, în special în rândul copiilor și tinerilor, este inacceptabilă”, a criticat ea. AfD, la rândul ei, prin vocea deputatului Gottfried Curio, afirmă că ministrul de Interne ”face ca problema unui viitor război să devină evidentă sau chiar inevitabilă”.

Ecologiștii, pe de altă parte, au emis o părere aprobatoare față de inițiativa lui Dobrindt. Președintele partidului, Felix Banaszak, a declarat într-un interviu pentru RTL că, deși propunerea lui Dobrindt nu poate fi considerată alarmistă, o singură lecție dublă pe an este probabil insuficientă pentru pregătirea adecvată a elevilor. În plus, guvernul german poate face doar recomandări privind programele școlare, decizia în acest domeniu aparținând ministerelor educației din landurile federale.

Guvernul german intenționează să crească semnificativ cheltuielile pentru apărarea civilă și controlul dezastrelor. ”Pactul pentru protecție civilă” are un buget de aproximativ 10 miliarde de euro, bani destinați între altele modernizării adăposturilor și sistemelor de avertizare, dar și achiziționării de puțuri de urgență și vehicule speciale de intervenție.

Ministrul de Iinterne Dobrindt recomandă în mod expres oamenilor să își facă provizii. "Nu poate face niciun rău. Nu trebuie să fii un prepper pentru a-ți da seama că o rezervă pentru câteva zile, o lanternă, baterii sau un radio cu manivelă sunt măsuri de precauție rezonabile. Când dai curs acestor recomandări nu înseamnă că intri în panică, ci doar că îți iei măsuri de precauție", a declarat Dobrindt pentru Handelsblatt.

Pe modelul Japoniei sau al Poloniei?

În Japonia, pregătirea pentru situații de criză în școli a fost mult timp o componentă centrală a sistemului de învățământ. Țara este lovită în mod repetat de cutremure, uragane și alte dezastre naturale. Însă inclusiv amenințările militare constante ale dictatorului nord-coreean Kim Jong-un provoacă incertitudine în Japonia, țară în care educația privind dezastrele începe la grădiniță. În școlile primare și la gimnaziu, exercițiile pregătitoare sunt o rutină. Toate școlile sunt dotate cu provizii de urgență și materiale de prim ajutor.

Polonia, țară se învecinează direct cu Ucraina, adoptă o abordare diferită. Aici, instruirea privind siguranța armelor de foc a devenit de curând obligatorie în școli pentru tinerii de 14-15 ani. Ei nu trag cu muniție reală, ci exersează practic asamblarea, încărcarea și descărcarea, precum și tragerea cu lasere sau cartușe oarbe.

”Este o idee bună pentru că trăim în vremuri nesigure”, spune Marta Stolinska de la Școala Nicolaus Copernicus din Skarszewyi (lângă Gdansk) pentru DW. Pentru Alan Jaron, antrenamentul de tir este pur și simplu ”distractiv”. ”Este un sentiment cool când ai o armă în mână și tragi cu ea”. Părinții și profesorii susțin instruirea obligatorie cu arme de foc.

”Curțile școlilor nu sunt curți de cazărmi”

Într-o țară ca Germania, cu convingeri ceva mai pacifiste, abordarea poloneză sperie. ”Curțile școlilor germane nu sunt curți de cazarmă”, spune Stefan Düll de la Asociația Profesorilor Germani. ”Nu este treaba școlilor să te învețe să tragi, ci a armatei federale”, spune el.

Reprezentantul elevilor, Quentin Gärtner, consideră la rândul său inacceptabilă abordarea poloneză și se îndoiește că exercițiile de tragere fac parte dintr-o bună pregătire pentru dezastre.