Ruta balcanică: Şi copii în primejdie | Europa | DW | 17.09.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Ruta balcanică: Şi copii în primejdie

În drumul lor spre UE, migranţi minori sunt supuşi pe ruta balcanică violenţei fizice, psihice şi sexuale. Aceasta este concluzia, cu dovezi, a unui raport prezentat de organizaţia "Save the Children".

Save the Children | Copii refugiaţi pe ruta balcanică

Fetiţă refugiată la Bihac, în Bosnia-Herţegovina

"Am văzut cu ochii mei cum poliţia croată i-a maltratat pe prietenii mei...unii au fost răniţi la picioare, alţii au fost loviţi în cap." (Ehsan, tânăr în vârstă de 17 ani) 

"O călăuză (...) a scos un cuţit (...) fata a început să ţipe şi a încercat să scape, dar el a abuzat-o sexual şi noi am văzut toate acestea (Hasnen, adolescent în vârstă de 15 ani) 

"Dacă văd un băiat arătos îl abuzează - şi poliţia nu întreprinde nimic. Şi nu joacă niciun rol dacă este cu familia sau călătoreşte singur. Este suficient să fie chipeş." (Hanan, tânăr în vârstă de 17 ani) 

Raportul Save the Children Report | Ruta balcanică 2022

Ruta balcanică. Sursa: Save the Children

Acestea sunt fragmente din relatările a trei minori, dintr-un total de 48, care încearcă în prezent să ajungă singuri sau împreună cu familia în bogata şi paşnica Europă de vest. Ei provin mai ales din Afganistan, Pakistan, Irak, Iran şi Siria, şi drumul lor, "ruta balcanică", traversează Turcia, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Albania, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina. Mărturiile lor au fost incluse în studiul intitulat "Wherever we go, someone harms us" (Oriunde ne-am duce, cineva ne face rău) care a fost publicat pe 13 septembrie 2022 de organizaţia internaţională pentru protecţia copiilor "Save the Children". 

Pentru alcătuirea studiului realizat în colaborare cu Universitatea Sarajevo, au fost realizate interviuri detaliate cu adolescenţi şi tineri cu vârste cuprinse între 13 şi 19 ani, aflaţi în tabere pentru refugiaţi din oraşele bosniace Bihac, Tuzla şi Sarajevo. În plus au fost chestionaţi 27 de activişti în favoarea drepturilor copiilor. 

Făptaşii sunt traficanţi de oameni şi poliţişti 

Cel mai dificil obstacol pe drumul lor spre vest este pentru mulţi migranţi graniţa dintre Bosnia-Herţegovina şi Croaţia, membră a UE, care urmează să fie primită de la 1 ianuarie 2023 în aşa-numitul Spaţiu Schengen. Pentru a dobândi acest statut, guvernul de la Zagreb încearcă să se prezinte drept apărător al frontierei externe a UE, cu ajutorul unei politici extrem de restrictive şi brutale la adresa migranţilor. Între metodele folosite de grănicerii croaţi se numără, pe lângă violenţă, şi respingerea migranţilor dincolo de frontieră, un act ilegal, potrivit normelor UE. 

Migranţi la graniţa croato-bosniacă, la Velica Cladusa

Refugiaţi într-o fabrică părăsită la graniţa dintre Bosnia şi Croaţia, septembrie 2020

"În drumul lor, numeroşi migranţi sunt supuşi violenţelor fizice, psihice şi sexuale, dar grupa cea mai periclitată categorie sunt copiii, mai ales cei care călătoresc singuri, şi nu se bucură de protecţia părinţilor", a declarat pentru DW Tatiana Ristici, coordontaoarea biroului "Save the Children" de la Belgrad. "De violenţă cu tentă sexuală se fac vinovaţi mai ales traficanţii de oameni. Ei sunt puternici, copiilor le este frică de ei - dar sunt dependenţi de ei." Dar nici familia nu reuşeşte mereu să le garanteze protecţia. Pe lângă călăuze, numeroşi făptaşi sunt poliţişti, de care adesea nu te poate apăra nimeni, a mai subliniat Ristici. 

Mai ales adolescenţii sunt ameninţaţi 

Potrivit raportului "Save the Children", minorii neînsoţiţi sunt adesea nevoiţi în drumul lor să înnopteze sub cerul liber sau în clădiri dărăpănate, alături de adulţi necunoscuţi, riscând în permanenţă să fie loviţi sau abuzaţi sexual. Ameninţaţi sunt mai ales adolescenţii. Lipsiţi de apărare, mulţi adolescenţi compensează teama şi stresul cu alcool şi droguri. Şi numărul cazurilor de automutilare şi tentative de suicid este "îngrijorător de mare". 

Refugiat minor

Refugiaţii minori sunt expuşi unor riscuri groaznice

"Cu toate astea, nu se depun decât foarte de rar plângeri la poliţie", a explicat Ristici. Este un fapt extrem de îngrijorător, fiindcă înseamnă că tinerii afectaţi consideră violenţa ceva normal, inevitabil, de care nu e cazul să te plângi. Şi asta timp de patru ani, fiindcă atâta timp durează în medie călătoria lor. 

Politică de descurajare 

Ruta balcanică este orice altceva decât "închisă", precizează Tatiana Ristici. Ce-i drept, acordul privind refugiaţii, încheiat între UE şi Turcia, a produs o diminuare a valului de migranţi, dar nu l-a stopat complet. "În anul 2021 au fost înregistraţi de-a lungul rutei balcanice 94.000 de refugiaţi", a declarat ea, "dar numărul total este cu siguranţă mai mare." În plus, "Save the Children" a înregistrat în intervalul ianuarie-iunie 2022 o nouă creştere a numărului de refugiaţi aflaţi pe drum. 

Balcanii de Vest, ţările-candidate la UE

Ţările candidate la UE din Balcanii de Vest

Motivul principal pentru tratamentul inuman şi violent aplicat refugiaţilor este politica de descurajare a migraţiei, aplicată de UE şi de ţările Balcanilor de Vest, apreciază "Save the Children", care se implică la nivel politic pentru ameliorarea protecţiei migranţilor minori, prin iniţiative legislative în ţările pe care ruta balcanică le traversează. 

Refugiații uitați din Bosnia

Concret, "Save the Children" solicită "mecanisme de migraţie legale" pe ruta balcanică. "Cererile de azil trebuie analizate individual iar migranţii nu ar trebui respinşi de la frontiere", a afirmat pentru DW Tatiana Rustici. Ea consideră că principalul este ca "la frontiere să fie postaţi oameni cu pregătire, care să-i trateze uman pe copii, fiindcă ei sunt cei mai vulnerabili dintre migranţi".