Rusia: Nu toți naționaliștii ruși vor să cucerească Ucraina | Global | DW | 18.06.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Rusia: Nu toți naționaliștii ruși vor să cucerească Ucraina

Ideologia este răspândită, dar represaliile și scindarea dreptei din Rusia îi limitează influența. O parte a ultranaționaliștilor ruși luptă de partea Kremlinului în Ucraina. O altă parte critică invazia în țara vecină.

Rusia | Proteste neonaziști 2008

Neonaziști ruși, la un marș în Moscova în 2008

Își spun „Mișcarea Naționalistă”, „Rusia Conservatoare” sau, pur și simplu, „Conservatorii”. Sunt zeci de grupări micuțe ce pot fi atribuite spectrului naționalist de dreapta din Rusia. Unele dintre acestea susțin partidele de guvernământ de la Kremlin, altele luptă benevol în Ucraina de partea armatei ruse. Dar există și grupări care critică regimul de la Moscova. 

Cât de diferite sunt pozițiile extremiștilor de dreapta din Rusia s-a văzut în 2014, cu ocazia mișcării pro-europene Maidan din Ucraina și a conflictului în plină desfășurare din Donbas. Războiul din Ucraina accentuează și mai mult acum această fragmentare. Pe 24 februarie, când trupele ruse au invadat Ucraina, unii ultranaționaliști au susținut imediat intervenția militară. Alții o critică și în ziua de azi.     

Drepturi aparent lipsite de sens  

Conform unui recent raport al Centrului moscovit pentru cercetarea rasismului (SOWA), grupările de extremă dreapta din Rusia nu sunt foarte răspândite - între altele și fiindcă regimul nu tolerează nicio obiecție. Protestele de stradă au fost interzise multă vreme probabil din cauza coronavirusului. Autoritățile nu mai acordă din 2019 autorizație pentru organizarea marșurilor naționaliștilor ruși. Pagina online a grupării „Sputnik și Pogrom“ a fost blocată iar cunosctul extremist Dmitri Diomușkin a fost trimis după gratii pentru mai mult de doi ani. 

Chiar dacă organizațiile extremiste au fost între timp aproape doborâte de către Kremlin, ideile pe care le propagă reflectă starea de spirit a rușilor, afirmă Lev Gudkov, șeful Centrului Levada – institutul de sondare a opiniei publice încadrat încă din 2016 de autoritățile ruse la categoria agenți străini. Potrivit lui, rușii tind să fie ostili față de membrii altor etnii.  

Un exemplu ar fi comunitatea online de extremă dreapta „Statul bărbaților“, a cărei viziune patriarhală și naționalistă s-a făcut remarcată în 2021. În vara anului trecut, comunitatea a avut o reacție virulentă față de reclama la lanțul de restaurante cu specific asiatic Tanuki în care apăreau modele de origine africană și steaguri curcubeu. Restaurantele au fost atacate cu recenzii negative sau comenzi false și au fost amenințate cu atacuri cu bombă.  

Rusia Moscova | Poliția pune capăt unei manifestații a naționaliștilor

Demonstrație a naționaliștilor ruși, dizolvată de poliție la Moscova în 2020

În opinia lui Gudkov, este vorba despre rasism cotidian non-agresiv: „Aceștia nu sunt naționaliști care insistă asupra supremației rasei albe. Ei reprezintă ideea unui stat național-democratic.“ 

Divizați din cauza războiului  

În privința felului în care ar putea arăta un asemenea stat există mai puțin acord. Această divizare le răpește naționaliștilor posibilitatea de a forma un front unit, explică Vera Alperovici, expertă a Centrului SOWA și co-autoare a raportului „Xenofobie, libertatea conștiinței și anti-extremismul în Rusia anului 2021“.   

Una dintre asociațiile extremiste apropiate Kremlinului este Grupul de sabotaj și recunoaștere „Rusich“. Conform expertei Centrului SOWA, membri Rusich sunt neonaziști care folosesc simboluri cum ar fi crucea nazistă și "14/88" – codul numeric ce reprezintă un omagiu adus „rasei albe“ și lui Adolf Hitler.  

Mai mulți membri ai formației muzicale aparținând grupării „Rusich“ luptă în Ucraina. Liderul formației, Ievgheni Dolganov, explica în interviuri că formația sa dorește să răspândească printre tineri idei național-patriotice. La acuzațiile de neonazism și fascism Dolganov a declarat pentru DW: „Noi nu suntem fasciști. Suntem mult mai răi! Mai răi pentru dușmanii noștri! Suntem oameni normali, bărbați și femei, care trăiesc în țara lor și vor să-și crească pruncii conform tradițiilor noastre.“  

Dolganov crede că, prin acest război, Rusia împiedică pericolul ca „rușilor din Ucraina să li se impună o identitate falsă, ucraineană, rusofobă“. Obiectivul mișcării extremiste este, conform lui Dolganov, „lupta împotriva nedreptății, a schimbului de populație și pentru prosperitate“. Toate acestea „pentru viitorul nostru și al copiilor noștri albi“, adaugă el.  

Naționaliștii împotriva „Lumii Ruse“ a lui Putin  

Între cei pe care sociologul Gudkov îi clasifică drept național-democrați, mulți s-au declarat împotriva războiului purtat de Rusia în Ucraina. Unul dintre aceștia este Dmitri Diomușkin. „Batalionul Rusich este condus de unul dintre foștii mei luptători. La fel și Legiunea Imperială“, spune el. Se consideră un „naționalist tradițional“. Înainte organiza „marșurile rusești“ și conducea mai multe asociații de dreapta, clasificate ulterior de către autorități ca fiind extremiste. Pe platformele de socializare a criticat atacul asupra Ucrainei și a cerut încetarea ostilităților.  

După ce statul i-a interzis organizațiile și l-a condamnat în 2017 din cauza declarației „Rusia are nevoie de o putere de stat rusă“, Diomușkin nu-l mai crede pe Vladimir Putin și nu mai crede nici în viziunea acestuia de a construi o „lume rusească“ – o „civilizație non-occidentală unică“. Nu este limpede ce anume vrea să transporte Kremlinul în Ucraina cu „lumea sa rusească“, adaugă Diomușkin. „Tribunale corupte, guverne puternice impuse, nu liber alese, cenzură, restricții, legi penale și interdicții? De aceea se duc cu tancuri acolo, nu cu idei.“     

"Rusia rușilor" câștigă popularitate 

Chiar dacă naționaliștii ruși care luptă în Ucraina stârnesc interesul presei, organizațiile acestora din Rusia nu sunt mari. Conform observatorilor, partidele și organizațiile de dreapta nu se mai bucură de influență și popularitate ca în anii 2000. Vera Alperovici, de la Centrul SOWA, spune că numărul grupărilor naționaliste active este mic: „Nu există stele pe cerul extremismului“. Motivul ar fi lipsa vieții politice în Rusia.  

Totuși, Lev Gudkov ține să amintească de succesul organizației "Rusia rușilor", care anul trecut a atins cele mai înalte cote de popularitate din ultimii 30 de ani. 

Adaptare din limba rusă.