Rusia-NATO: Desfășurări de forțe la Marea Neagră | Global | DW | 30.06.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

Rusia-NATO: Desfășurări de forțe la Marea Neagră

Înaintea manevrelor militare occidentale în Marea Neagră, Rusia a folosit în premieră muniție de război pentru a intimida o navă de luptă a NATO. Noua confruntare dintre Rusia și Vest se acutizează.

MS Defender Batumi Marea Neagră

Nava britanică de război "HMS Defender", în portul georgian de la Marea Neagră Batumi, 26.06.2021

Mai întâi grenade și bombe lansate de ruși împotriva unei nave de luptă britanice. Apoi manevre militare de o amploare fără precedent "Sea Breeze", sub conducerea SUA și Ucrainei, la care participă mai bine de jumătate din țările membre NATO. Marea Neagră a intrat în atenția întregii lumi, după ce a fost privită, vreme îndelungată, mai degrabă ca o regiune de importanță geopolitică secundară. În prezent, este cel mai periculos loc în noul conflict dintre Rusia și Occident, unul în care nu mai sunt excluse confruntări militare directe între cele două părți.

O dovadă este cazul de săptămâna trecută al distrugătorului britanic "HMS Defender": nava de război se afla în tranzit spre Georgia, venind din portul ucrainean. Ea a traversat apele ucrainene din apropierea Peninsulei Crimeea, traseu considerat legal conform dreptului internațional. Armata rusă a încercat să oblige vasul britanic să-și schimbe cursul, utilizând ca intimidare grenade și bombe, care au explodat în apropierea navei "HMS Defender". După anexarea Crimeei în 2014, Rusia pretinde nu doar că peninsula ar fi teritoriu rusesc, ci și că apele teritoriale ucrainene din jurul Crimeei ar fi tot ale sale - o încălcare a dreptului internațional.

A fost pentru prima oară de la încheierea Războiului Rece când Rusia a folosit forța militară împotriva NATO, testând astfel și determinarea Alianței Nord-Atlantice de a apăra dreptul internațional, pe mare cel puțin. Incidentul nu s-a soldat nici cu victime, nici cu pagube materiale. Responsabilii de la Moscova, printre care viceministrul de Externe Serghei Riabkov, au anunțat însă că, pe viitor, Rusia îi va ataca direct pe cei care pătrund neautorizat în apele ei teritoriale și nu țin cont de avertismentele anterioare de părăsire a acestora.

Zonă-tampon împotriva Occidentului

La manevrele militare "Sea Breeze", un astfel de scenariu ar putea deveni realitate. La exercițiile militare conduse de SUA și Ucraina participă anul acesta 32 de țări, printre care țările riverane la Marea Neagră (mai puțin Rusia) și 17 din cele 30 de state din NATO. Este vorba de 5000 de soldați, 32 de nave de război, 40 de avioane de luptă și 18 unități speciale de comando. Aceste manevre au loc anual începând din 1997, dar anul acesta este cea mai amplă desfășurare de forțe de până acum. Nu se știe deocamdată dacă exercițiile militare vor avea loc și în apele Crimeei, revendicate de Rusia, sau în apropierea acestora.

Infografică Sea Breeze 2021 manevre militare în Marea Neagră

32 de țări participă anul acesta la manevrele militare "Sea Breeze" din Marea Neagră

Deși pare în prezent doar o etalare de forțe politico-militare, este vorba de fapt de un conflict mult mai serios și mai vechi, nu doar din 2014, de la anexarea Crimeei. Rusia își revendică în mod tradițional hegemonia politică și militară în regiunea Mării Negre - are nevoie de aceasta pentru a avea acces la Marea Mediterană și la regiunile de conflict din Orientul Apropiat și Africa de Nord, dar și ca zonă-tampon față de Occident. Cele mai mari victime ale acestei politici sunt Ucraina și Georgia, care au plătit deja cu mii de victime războaiele inițiate pe teritoriile lor de Rusia și anexările forțate ale unor teritorii ale acestor țări. Nu se întrevede defel primirea înapoi a acestor teritorii divizate sau anexate.

Piraterie de stat

Rusia atacă aceste state și prin intermediul pirateriei de stat și a luării de ostatici: în noiembrie 2018, 24 de marinari ucraineni au fost reținuți când navele lor au circulat legal conform dreptului internațional în Strâmtoarea Kerci, între Crimeea și Rusia. Armata rusă a oprit navele și le-a ocupat folosind forța armată.

Afectate de politica agresivă a Rusiei în regiune sunt însă și alte state de la Marea Neagră, în afară de Turcia, stat cu care Rusia are preponderent interese strategice comune. Este vorba de Bulgaria și România, precum și de Republica Moldova. Aceasta din urmă nu are acces direct la Marea Neagră, dar deține un port pe Dunăre în imediata apropiere. Republica Moldova este divizată din 1991 de un conflict cu separatiști sprijiniți de Moscova.

Marea Neagră ca "lac rusesc"

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a avertizat încă din 2005 Vestul cu privire la planurile de anexare de teritorii și la strategiile războinice ale Rusiei în regiunea Mării negre: "Marea Neagră este tratată de secole [de Rusia] ca un lac rusesc, nu ați înțeles acest lucru până acum?", a declarat Băsescu la acea vreme într-un discurs în SUA. Afirmațiile sale polemice au stârnit atunci numeroase critici și iritări, dar s-au dovedit adevărate în interval de un deceniu, la un nivel greu de anticipat și în mai multe aspecte tragice. Lucru pe care probabil nici Băsescu însuși nu l-ar fi crezut.

NATO Standing Maritime Group - Marea Neagră Constanța 2015

Manevre ale NATO în apropiere de portul Constanța, în 2015

În România, influența politică a Rusiei este redusă comparativ cu alte state și nici nu au existat recent ciocniri directe între cele două țări în Marea Neagră. Totuși, nu puțini se simt amenințați în România pe fondul politicii istorice agresive ruso-sovietice. Un sentiment de nesiguranță întreținut de prezența trupelor rusești în Transnistria, teritoriul separatist din Republica Moldova.

Avioane germane Eurofighter la Marea Neagră

Dovada că percepția unei amenințări sporește este o inițiativă recentă a președintelui român Klaus Iohannis, împreună cu omologul său polonez Andrzej Duda: în timpul unei reuniuni la București a celor nouă state est-europene membre NATO, așa-numitul summit B9, cei doi șefi de stat au cerut sporirea prezenței militare a NATO în regiune. Iohannis a avertizat față de "acțiuni destabilizatoare crescânde ale Rusiei" în regiunea Mării Negre.

Mai puțin clară este situația în Bulgaria, considerată pe vremea comunismului a 16-a republică sovietică. Spre deosebire de România, în Bulgaria prezența economică a Rusiei este puternică, mai ales în domeniile energetic, bancar și imobiliar. Părți din elita politică de la Sofia întrețin relații strânse cu Moscova. Relațiile bulgaro-ruse sunt însă stricate în ultima vreme de scandaluri de spionaj rusesc și de atentate cu otravă și explozivi în Bulgaria puse pe seama agenților secreți ai serviciului rus GRU.

În context, regiunea Mării Negre este sprijinită acum militar în premieră și de Germania. Bundeswehr nu participă la manevrele "Sea Breeze", dar a trimis săptămâna trecută, după incidentul cu "HMS Defender",două avioane Eurofighter pe un aeroport militar de lângă Constanța. Potrivit unui purtător de cuvânt al Luftwaffe, avioanele germane împreună cu Air Force-ul britanic vor efectua zboruri de protecție în regiunea Mării Negre.