Rusia a declanșat mecanismul de blocare a parcursului european al Moldovei | Moldova | DW | 28.07.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Rusia a declanșat mecanismul de blocare a parcursului european al Moldovei

Parlamentul de la Chișinău prelungește cu încă 60 de zile starea de urgență în legătură cu războiul din Ucraina și tentativele Rusiei de a destabiliza țara.

Steagurile Moldovei și Ucrainei la Bruxelles

Traseul european al Moldovei nu convine deloc Rusiei

Provocările la adresa Moldovei s-au înmulțit în ultima vreme. Pe de o parte, „Gazprom” impune prețuri imposibile moldovenilor pentru gazul livrat și crește astfel furia populației față de guvernarea pro-europeană, pe de altă parte așa-numita „coloană a cincea”, conectată și la penalii fugiți din țară după prăbușirea regimului oligarhic (2019) și a celui pro-rus (2021), incită spiritele și anunță „o toamnă fierbinte” la Chișinău. De asemenea, au fost activați agenții de influență ai Rusiei din Autonomia Găgăuză (sudul Moldovei) iar exponenții regimului de la Tiraspol agită necontenit pericolul dezghețării conflictului la Nistru.

Stare de urgență pentru a dejuca planul rusesc

În aceste condiții, ministrul de Interne, Ana Revenco, s-a văzut nevoită să ceară miercuri, la ședința Guvernului, prelungirea stării de urgență, pentru a avea instrumentariul necesar „de a interveni prompt în cazul în care va apărea necesitatea luării unor decizii suplimentare față de mecanismul prevăzut de cadrul juridic existent”. De asemenea, șefa de la Interne a vorbit despre necesitatea menținerii rigorilor instituite până acum prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale, inclusiv în ceea ce privește gestionarea fluxului de refugiați ucraineni și prevenirea riscurilor pentru ordinea publică.

Andrei Spânu

Ministrul moldovean al Infrastructurii, Andrei Spânu

La rândul său, ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu, a spus că livrarea în continuare a gazelor rusești spre Moldova este incertă iar Guvernul are nevoie de instrumentele oferite de starea de urgență pentru a putea interveni rapid, astfel încât țara să nu rămână fără gaze. „Noi astăzi nu avem un răspuns clar cum vor evolua lucrurile și dacă volumele pentru perioada următoare vor fi confirmate. Respectiv, trebuie să ne asigurăm că, în următoarele două luni, vom putea lua decizii ca să asigurăm țara cu gaze indiferent de decizia pe care o va lua ”Gazprom” în privința contractului cu Moldova”, a explicat Spânu.

Dacă „Gazprom” închide robinetul spre Moldova, țara rămâne și fără energie electrică, deoarece 70% din necesarul de curent este procurat acum de la Centrala de la Cuciurgan (situată în stânga Nistrului), fiind produs tot pe baza gazului rusesc. Sistarea livrărilor de gaze către Moldova ar însemna și încetarea capacității acelei centrale, gestionată de separatiști în beneficiul unei companii rusești, de a produce energie electrică, ceea ce ar determina Moldova să cumpere 100% din necesarul de curent din Ucraina sau din alte state la prețuri mult mai mari.

Coloana a cincea a Rusiei în Moldova

În ultima perioadă, Rusia lansează constant săgeți propagandistice spre Republica Moldova. Ținta acestora este crearea unei stări de anxietate și frică în societatea moldovenească pe fundalul războiului din Ucraina. Propaganda rusă încearcă să inducă narațiunea că, prin refuzul de a fi de partea Rusiei în contextul războiului din Ucraina, guvernarea pro-europeană de la Chișinău ar crea riscuri pentru Moldova. În discursurile lor, prin care încearcă să inducă frica în societate, politicienii moldoveni pro-ruși vorbesc deschis despre faptul că Moldova va avea soarta Ucrainei și acuză de aceasta guvernarea PAS și pe președintele Maia Sandu.

Joi, 28 iulie, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (forță parlamentară de opoziție) a difuzat public o declarație în care acuză guvernarea actuală de faptul că ar deservi interese străine: „Având cetățenia altor state, ei (guvernanții – n.n.) servesc intereselor popoarelor străine și, la indicația intereselor străine, repetă în Moldova toate evenimentele care s-au produs în Ucraina prin promovarea unei retorici contra Rusiei, de dragul SUA și NATO”, se arată în declarația stângii pro-ruse. Comuniștii și socialiștii cer demisia imediată a Maiei Sandu, demisia Guvernului și dizolvarea Parlamentului și amenință că, în caz contrar, vor trece „la altfel de acțiuni de protest”.

În paralel, regimul separatist de la Tiraspol alimentează zilnic agenda de propagandă a Rusiei cu subiecte menite să genereze tensiuni și frică în Republica Moldova. Separatiștii pro-ruși din stânga Nistrului ba cer Rusiei să anexeze Transnistria, ba să trimită mai mulți militari în stânga Nistrului, ba acuză Chișinăul de blocadă economică, ba cer Rusiei să consolideze capacitățile punctului consular al Rusiei din Transnistria și să elibereze mai multe pașapoarte rusești locuitorilor din regiunea transnistreană.

Mai nou, au redevenit foarte vocali și agenții de influență ai Rusiei din Autonomia Găgăuză – o regiune a Moldovei unde partidele pro-ruse adună, de obicei, la alegeri, 98% din voturi. Recent, decidenții de la Comrat au amenințat Chișinăul că vor bloca desfășurarea în regiune a alegerilor parlamentare și prezidențiale, dacă nu le vor fi acordare cinci mandate de deputat în Parlamentul de la Chișinău.

Iar săptămâna aceasta, în cadrul unui interviu oferit unui post TV afiliat socialiștilor, șeful adjunct al Biroului de Reintegrare de la Chișinău (structură guvernamentală care se ocupă de reintegrar a țării), Nicolai Țveatcov, a elogiat pacifcatorii ruși din Transnistria și a readus în discuție subiectul federalizării Republicii Moldova. Potrivit lui, cheia soluționării conflictului transnistrean este redistribuirea atribuțiilor în stat între Chișinău și Tiraspol - redistribuire care, potrivit lui, înseamnă federalizarea țării. Guvernul s-a desolidarizat de opinia acestuia iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că acesta este „un model de mancurt care face parte din coloana a cincea, care ar trebui trimis la Kremlin”.

Toamna destabilizării Moldovei

Fostul membru al Comisiei Unificate de Control din partea Chișinăului, Valeriu Cerba, atenționează că evoluția evenimentelor din regiune, inclusiv din Moldova, arată că Rusia începe un joc deschis de ațâțare a vrajbei, dezbinării naționale și etnice. „În cazul nostru se observă utilizarea „coloanei a cincea”, a comunităților entice și separatiste. (…) Autoritățile trebuie să intervină si să ia atitudine fermă pentru a curma acțiunile de ațâțare a vrajbei”, susține Cerba.

Tentațiile Rusiei în Moldova au fost sesizate și de către analiștii politici de la Chișinău și București. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță, „acțiunile partidelor de stânga de la Chișinău vizează dinamitarea situației politice din Moldova”. Potrivit lui, forțele de stânga folosesc crizele prin care trece acum Moldova pentru a decredibiliza guvernarea pro-europeană prin manipulare și populism: „Acum partidele de stânga doresc o prăbușire a dreptei politice, a partidului de guvernământ, își doresc organizarea alegerilor parlamentare anticipate susținute de Rusia și de forțe din afară, conectate la crima organizată. În urma acestor alegeri, aceste partide, această coaliție oligarhică-geopolitică își doresc să revină la putere pentru a stopa reformele, pentru a stopa parcursul european al Republicii Moldova”, susține Tabârță.

Armand Goșu

Analistul Armand Goșu

La rândul său, analistul politic român Armand Goșu susține că România trebuie să fie pregătită să facă față degradării dramatice a situației în regiune. Potrivit lui, în condițiile ofensivei ucrainene din Herson, rușii vor intensifica bombardarea orașelor Nikolaev și Odesa, iar aceasta înseamnă că Moldova ar fi lovită de un mare val de refugiați. „Adăugați protestele de stradă pregătite de socialiștii lui Dodon și de gruparea lui Șor și finanțate generos din banii oligarhilor. Oamenii rușilor din Transnistria și Găgăuzia pregătesc și ei ceva pentru toamnă”, atenționează analistul politic român.

Republica Moldova se află în perpetuă stare de urgență începând cu 24 februarie 2022, ziua invaziei ruse asupra Ucrainei. Mecanismele stării de urgență i-au permis Guvernului de la Chișinău să se mobilizeze exemplar și să ajute sute de mii de refugiați ucraineni să fugă din calea războiului.