1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un președinte își avertizează propria țară

Barbara Wesel
23 octombrie 2018

Președintele Klaus Iohannis pledează pentru viitorul României în zona Euro și în spațiul Schengen. Criticile la adresa guvernului de la București se întețesc, pe fondul periclitării tot mai mari a statului de drept.

https://p.dw.com/p/371uI
Klaus Iohannis Parlamentul European
Klaus Iohannis în Parlamentul EuropeanImagine: DW/C. Ștefănescu

Este o întâmplare faptul că președintele României, Klaus Iohannis, a avut ocazia să-și prezinte tocmai acum ideile despre viitorul UE în Parlamentul European. România preia la 1 ianuarie 2019 președinția prin rotație a Uniunii și va câștiga, în cele șase luni în care va deține acest statut,  influență asupra ordinii de zi și asupra promovării anumitor teme care o interesează în mod deosebit. În acest timp însă, criticile la adresa guvernării de la București sporesc, după tentativele repetate ale guvernanților de a submina activitatea procurorilor anti-corupție. UE se teme că România devine a treia țară, după Polonia și Ungaria, în care principiile statului de drept sunt puse în pericol. Dar șeful statului, apropiat politic de opoziție, nu este problema României, ci mai degrabă o soluție pentru problemele țării.

Act de echilibristică al președintelui român

Klaus Iohannis vorbește cu convingere despre solidaritate în Europa, despre valori comune și stat de drept, despre corelarea standardelor de viață, atât de importantă pentru români, care nu se bucură încă de aceeași dezvoltare economică precum restul Uniunii. Iohannis cere primirea rapidă a României în spațiul Schengen. El crede că aderarea țării la uniunea monetară este de asemenea posibilă în viitorul apropiat, de îndată ce România va îndeplini condițiile necesare.

Această speranță privind adâncirea integrării europene a României contrazice însă disputa din prezent dintre Bruxelles și guvernul de la București, care pare să se îndepărteze tot mai mult de principiile democrației și statului de drept. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a exprimat foarte clar: "Statul de drept trebuie respectat obligatoriu. România trebuie să ajungă la un consens național până la sfârșitul lui 2018 privind lupta împotriva corupției." În caz contrar nu ar fi posibilă primirea țării în spațiul Schengen, chiar dacă Juncker aprobă în principiu acest pas.

Iohannis a amintit de cetățenii români, care ar fi mândri de țara lor și de apartenența lor la UE. 65% dintre cetățenii români, potrivit unui sondaj, apreciază pozitiv apartenența țării la Uniunea Europeană. Dar, admite Klaus Iohannis, "suntem o democrație tânără, în care există loc pentru îmbunătățiri". Cetățenii ar avea voința și puterea în acest sens, mai ales când vine vorba de principiile statului de drept - o trimitere a președintelui la demonstrațiile de amploare împotriva guvernului de la București, demonstrații rămase din păcate fără rezultat.

Critici dure la adresa guvernului de la București

Ultimele evoluții din România au fost criticate fără menajamente în legislativul comunitar. Șeful grupului parlamentar al popularilor europeni Manfred Weber a fost mai degrabă reținut: corupția ar fi o problemă în mai multe țări europene, dar "și o problemă a României. Guvernul trebuie să schimbe direcția, după ce a depășit deja mai multe linii roșii".

Barbara Wesel
Barbara Wesel este corespondenta DW la Bruxelles și Strasbourg

Șeful grupului parlamentar al liberalilor europeni a fost și mai clar. Guy Verhofstadt și-ar face griji pentru România: "Reforme îndoielnice ale Justiției îi periclitează independența. Modificările codului penal slăbesc lupta anti-corupție." Iar Verhofstadt a făcut apel la președintele român: "Nu urmați exemplul Ungariei și Poloniei, nu o luați pe calea iliberală spre autocrație".

Și social-democrații europeni s-au declarat îngrijorați de evoluțiile interne din România și i-au cerut președintelui Iohannis să-și folosească poziția pentru a-i uni pe români pe drumul spre democrație.

Iohannis, între fronturi

Ceea ce Klaus Iohannis a încercat mereu să facă. De când a preluat mandatul a tot fost în conflict cu guvernul PSD, membru al familiei social-democrate europene. Dar atribuțiile legale ale șefului statului sunt limitate. El a pierdut de exemplu lupta privind-o pe fosta șefă a DNA Laura Kövesi, pe care ar fi vrut să o mențină în funcție. Urmează să fie înlocuită, după luni întregi de dispute, cu o juristă apropiată cercurilor guvernamentale. Kövesi era prea activă în urmărirea politicienilor corupți pentru a fi pe placul guvernului; printre altele, munca ei a contribuit la condamnarea liderului PSD Liviu Dragnea în primă instanță la o pedeapsă de trei ani și jumătate de închisoare pentru instigare la abuz. Dragnea a făcut apel la această sentință. El a fost deja condamnat penal pentru manipularea alegerilor, ceea ce îl împiedică să preia funcția de premier. Într-un alt dosar, el este acuzat de fraudă de fonduri europene în valoare de 21 de milioane de euro

Disputa politică din România l-a luat în vizor recent inclusiv pe șeful statului. În august, PSD a lansat o campanie de defăimare împotriva lui Klaus Iohannis, care face parte din minoritatea germană din România. S-au făcut trimiteri la trecutul nazist al Germaniei, încercându-se o asociere a președintelui cu acesta. PSD a încercat simultan să inițieze o procedură de suspendare din funcție a președintelui, sub acuzația de înaltă trădare.

Iohannis, care a fost timp de mulți ani primar al orașului Sibiu, aparține de la căderea dictatorului Ceaușescu mișcării democratice din România și este președinte al țării din 2014. El personifică acum problema pe care UE o are cu România: forțele democratice ale țării sunt continuu subminate de guvern, care vrea cu orice preț să își apere puterea și accesul la fondurile europene. Conflictul actual dintre Bruxelles și București nu va fi soluționat până la 1 ianuarie 2019, data la care România va prelua președinția semestrială a UE. S-ar putea ajunge astfel la situații penibile, în care persoanele care vor prezida reuniunile ministeriale ale UE vor fi acuzate simultan că încalcă principiile de bază ale Uniunii.