Folosim cookies pentru a îmbunătăți oferta noastră pentru dvs. Mai multe informații pe această temă găsiți în declarația noastră de protecție a datelor.
Potrivit unui sondaj recent, românii ar vrea un prezidențiabil care să aibă notorietate, imagine bună, să creadă în anticorupție, să aibă un proiect economic coerent și să țină țara departe de război.
România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la colectarea taxelor și impozitelor, cu un procent de 26,8% din PIB, față de media europeană care este de 40%.
Pe 17 februarie se dă startul programului Timișoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii, în care figurează şi proiectul Adinei Pintilie, prezentat la Bienala de la Veneţia în 2022.
Politologul Cristian Pârvulescu susține că liderii au ales să nu prezinte modul în care ajutăm Ucraina pentru că opinia publică de la noi e anti-Rusia, dar nu susține conflictul din Ucraina.
Implicarea ministrului Justiției într-un dosar penal aflat pe masa instanței demonstrează că în România democrația continuă să fie disfuncțională și că accesul politicienilor în dosare nu e doar folclor.
Gabriel Țuțu, fostul director Romarm, pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual, reprezintă noua elită din România, scrie Emilian Isailă pentru Spotmedia.
Potrivit ultimului Eurobarometru, 18% dintre români au afirmat că au dat șpagă pentru intervențiile din spitale. Un caz recent în care un medic a fost arestat pentru luare de mită readuce în actualitate problema.
Așa-numita „Declarație de Independență a Transilvaniei” vânturată prin spațiul virtual ar putea fi o provocare, o testare a limitelor autorităților sau, pur și simplu, un gest ridicol și naiv?
Bucureștiul girează Budapesta într-o perioadă în care Ungaria se desparte tot mai mult de comunitatea europeană și tinde să se apropie de valorile fluturate la Kremlin.
Indiferent în ce sector activezi, o anumită aptitudine îți facilitează calea spre succes, arată un neurolog de la Harvard.
Consecințele crimelor de după 22 decembrie ’89, odată cu acapararea puterii politice de către Ion Iliescu, au început să se piardă în cenușa istoriei.
Deși până la alegerile prezidențiale mai sunt încă aproape doi ani, investiția de energie politică și de comunicare în acest subiect e foarte mare.
România nu se grăbește să răspundă amenințărilor de la Moscova împotriva R. Moldova, preferă să fie tăcută sau evazivă și să nu supere pe nimeni. Mai ales pe alegătorii care-și doresc oprirea războiului cu orice preț.
Mulți români, mai ales tineri, nu își cunosc eroii. Autoritățile nu fac nimic să-i mobilizeze în spațiul istoriei reale. Năuciți de mituri false și de imagologia discreționară, sunt prada ușoară a discursului patriotard.
Un nou sistem ar putea permite refolosirea completă a materialelor recuperate din clădirile aflate în prag de demolare.
Atacurile Rusiei asupra rețelei electrice a Ucrainei au forțat multe orașe să oprească iluminatul public.
Autoritățile din Rusia au suspectat de comportament subversiv o fetiță de doar 11 ani.
Germania a schimbat paradigma în producția de energie. Dar trecereea la energia verde întâmpină piedici birocratice.
Unirea Principatelor în 1859 a fost unul din efectele secundare ale Războiului Crimeii, în care puterile europene împreună cu otomanii s-au bătut cu Rusia, care voia să-și extindă influența și dominația în Europa de Est.
Marcel Ciolacu vrea să impună hegemonia social-democrată nu doar la nivel central, ci și în teritoriu, și cere PNL să nu facă alianțe la nivel local cu alte partide în afara PSD.
Declarațiile populiste ale politicienilor curg gârlă, fără a anunța pașii pe care România trebuie să-i facă pentru acceptarea în Schengen. Clasa politică joacă cu brio rolul cetățeanului turmentat.
