România semnează, nu semnează, semnează !
22 ianuarie 2013Acelaşi este şi ţelul organizaţiei austriece non-profit Danube Soya, care a încercat să-i convingă pe miniştrii de resort ai UE, prezenţi la Săptămâna Verde, la Berlin, că soia nemodificată se poate cultiva cu succes şi în zona Dunării, aducând astfel beneficii fermierilor şi consumatorilor europeni.
Nu a fost pregătită
Şi aparent, NGO-ul îi convinsese pe toţi, fie să semneze, fie să-şi ia angajamentul că o vor face în viitorul apropiat. În afară de români. Cel puţin într-o primă fază. Nu numai telemeaua, mierea şi pălinca au atras, aşadar, atenţia asupra pavilionului României, ci şi aparenta nealiniere la o alternativă de agricultură sustenabilă, agreată de restul ţărilor riverane la Dunăre.
Un comunicat apărut în aceeaşi zi pe site-ul Ministerului Agriculturii din Bucureşti informa că „România (...) nu a fost pregătită să semneze această declaraţie cu ocazia târgului Săptămâna Verde, 2013”. România, conform aceluiaşi comunicat, ar avea nevoie mai întâi de expertiza Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor şi a mediului academic naţional.
”Argumente care nu stau în picioare”,spune Gabriel Păun, preşedintele organizaţiei non-profit Agent Green, într-un interviu exclusiv pentru DW. Agent Green, membră a Danube Soya, consideră că „Ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, rămâne loial corporaţiei agro-chimice Monsanto şi ale sale organisme modificate genetic (OMG), cu toate că soia modificată genetic este ilegal spre a fi cultivată în Uniunea Europeană”. Concernul american Monsanto e cea mai mare companie biochimică din lume, care, conform Greenpeace, deţine 91% din seminţele modificate genetic, la nivel mondial.
Legislaţie haotică, dar cu semnătură
Nici în România, cultivarea OMG nu mai e autorizată, începând cu anul 2007, odată cu aderarea la UE. Totuşi, producţia de soia modificată genetic e scăpată de sub control, din cauza legislaţiei neclare, avertizează grupul de NGO-uri „Combat Monsanto”, din care fac parte, printre altele, Greenpeace şi a.t.t.a.c. Monsanto a avut astfel mână liberă, spun aceştia, „să facă ravagii în ţară, contaminând mediul, alimentele şi oamenii”.
La două zile după întâlnirea de la Berlin, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul român al Agriculturii, a dezminţit acuzaţiile venite din partea NGO-urilor, tot într-un interviu exclusiv pentru DW, spunând că "România nu a semnat, într-adevăr, la Berlin, declaraţia de aderare la Danube Soya. Dar o va face”. Nu se ştie când. „Ministerul încurajează producţia de proteine vegetale. Cultivarea de soia nemodificată genetic creează şi noi locuri de muncă”, a declarat Irimescu.
„Dar, orice tergiversare”, a adăugat Gabriel Păun, „pune în pericol sezonul de însămânţare 2013. De aceea, noi facem presiuni, ca decizia să fie luată cât mai repede.” Şi dintr-o dată, cu sau fără presiuni la nivel înalt la Bucureşti, a venit şi vestea îmbucurătoare pentru toţi susţinătorii agriculturii organice: „România a decis totuşi să semneze, într-un final, declaraţia de aderare la Danube Soya, la data de 6 februarie 2013”, ne spune în exclusivitate Gabriel Păun. Preşedintele organizaţiei austriece, Matthias Krön, care îşi declarase dezamăgirea faţă de refuzul iniţial de aderare, exprimat de ministrul Daniel Constantin la Berlin, se va afla la Bucureşti, la acea dată. România va deveni aşadar a 16-a ţară din clubul Danube Soya. Iar dacă lucrurile merg bine în continuare, Camera pentru Agricultură din Austria preconizează o extindere a culturilor de soia la 5 milioane de hectare, în următorii cinci ani. În prezent, Austria e cel mai mare cultivator de soia, din Europa.
Dependenţi de import
Europa importă anual peste 35 de milioane de tone de soia, adusă din SUA şi din America de Sud, în cea mai mare parte modificată genetic. Concernele biochimice şi agroalimentare câştigă miliarde, în timp ce consecinţele actualei politici agrare se răsfrâng atât asupra sănătăţii animalelor, cât şi asupra micilor producători, a consumatorilor şi a mediului înconjurător.
Dependenţa de soia de peste ocean a dus în ultimii ani şi la creşterea preţurilor la furajele pentru animale şi consecutiv la alimente, cum ar fi carnea sau produsele lactate. Greenpeace a semnalat şi o serie de efecte negative ale cultivării OMG asupra biodiversităţii.
Consumul anual de soia se ridică în România la 600.000 tone, producţia autohtonă ajungând în 2012 la numai 142.000 tone. În 2011, România a importat boabe şi produse din soia în valoare de 130 de milioane de euro.