România: Mărirea și decăderea spaimei de coronavirus | România | DW | 02.03.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

România: Mărirea și decăderea spaimei de coronavirus

Săptămâna primului caz de coronavirus din România a fost una nebună, haotică și, pe alocuri, chiar absurdă. Singura dramă reală a fost un caz de corupție legat chiar de coronavirus.

Focusul s-a dus către mâncare și nu către igienă

Sociolog: "Focusul s-a dus către mâncare și nu către igienă"

Se apropie deja miezul nopții, iar ministrul Sănătății a întârziat 35 de minute la propria conferință de presă. "Pe surse" se știe, deja. Toată presa a dat informația: România ARE coronavirus, primul caz a fost adus undeva în județul Gorj de un italian contaminat. Oricum, presa refăcuse deja traseul italianului înaintea autorităților. Discutase cu instituțiile locale, reconstruise și atmosfera întâlnirii italianului cu rudele din Oltenia ale soției sale. Lipsea doar vocea oficială care să pună patalamaua: mergeți acasă, oameni buni, suntem în rândul lumii. București, 25 februarie 2020. 

Ce nu ne sperie ne omoară și invers

Era imposibil de evitat, de altfel. De câțiva ani, în orice nenorocire se întâmplă în lume, cel puțin una dintre victime este un român. Statisticile spun că, după Siria, România este țara care produce numărul cel mai mare de cetățeni care își părăsesc țara. Spre deosebire de Siria, măcinată de războaie, România este de 30 de ani în ceea ce ar trebui să fie cea mai bună perioadă a existenței sale. În acest timp, însă, în România se suferă medical din motive care în alte părți ale lumii nu mai există. Rujeola se manifestă epidemic. Se moare pentru că antivaxerii sunt mult mai cool, mai antisistem decât medicii. Românii mor de cancer de colon pentru că le e rușine să bată cu astfel de simptome la ușa doctorilor. Se moare din malpraxis sau din infecții intraspitalicești crescute ca niște malformații bolnăvicioase ale unor corpuri corupte. Cad tavane peste pacienți și asistente. Se moare în trafic – drumuri periculoase, oboseală, nervozitate, indisciplină. Se moare în fața ușilor tribunalului așteptând ca magistrații să-ți dea înapoi dreptatea. Se moare din indolența unor angajați de la numărul de urgență 112. Se moare pentru că baronii locali sunt clienții rețelelor de prostituție. 

Românii știu că toate acestea pot fi îndreptate. Dar românii mor de boli de care nu se tem și se tem de boli de care nu mor. Aici, în România, nimic nu mișcă, nimic nu înspăimântă. Și, totuși, din când în când, viața este dată peste cap de un inamic invizibil, de un necunoscut, de o fantasmă.

În urmă cu peste zece ani făcea vâlvă printre români vestea că o ocultă mondială pregătește interzicerea usturoiului, "pentru că suntem prea mulți pe pământ și vor să ne reducă". O mantră, aceasta, a suprapopulării planetei, reactivată ori de câte ori ceva suspect e pe punctul de a se întâmpla, undeva, în lume. Ceva neașteptat, neanticipat, neînțeles. Tramvaiul din București, la orice oră, este agregatorul ideal de informații culese din zbor, în special când au potențial de conspirații. COVID-19 și-a găsit repede loc printre subiecte, mai ales dacă cineva tușește sau strănută în mijlocul public de transport.

A fost sau n-a fost?

28 februarie 2020. București. Primul caz cu coronavirus din România s-a vindecat după un weekend prelungit într-un izolator al spitalului de boli infecțioase din București, spital aparent păzit ca o garnizoană. "I-am dat ciorbă", a spus unul dintre medici. Iată, un nou și bun prilej de bășcălie: coronavirusul chinezesc, înfrânt de ciorba românească! Între timp, circulă informații contradictorii. Apar suspecți noi, se infirmă infectarea celor aflați deja sub control. Aparent, la nivel central nu există nici un cap limpede. Numărul cazurilor ba crește, ba coboară. La fel și prețurile alimentelor în unele supermarketuri. Apa plată s-a scumpit, unele produse conservate au suferit și ele ajustări în creștere a prețurilor. E drept, leul a ajuns, zilele acestea, la un minim istoric în raport cu euro. Dar produsele de la raft erau încă din stocurile comercianților. Și, oricum, sutimile de leu câștigate de euro la cotația stabilită de Banca Națională a Românei sunt insignifiante. Un bun prilej pentru noi speculații pe piața bârfelor și a panicii. Deutsche Welle a încercat să afle de la un discounter german, actor important pe piața românească, dacă a observat o creștere atipică a vânzărilor, în săptămâna coronavirusului, și care au fost produsele cele mai solicitate. Răspunsul echipei de comunicare de la Lidl Romania a fost: "Într-adevăr, am remarcat, în ultimele zile, o creștere a vânzărilor. Monitorizăm îndeaproape situația și facem demersurile necesare pentru a asigura aprovizionarea constantă a magazinelor." În absența unei comunicări eficiente, în lipsa unor cifre exacte, publicul rămâne cu aparenta panică filmată de la rafturi de reporterii televiziunilor de știri și cu zvonurile din tramvaie.

Vlad Mixich: România are infecționiști și epidemiologi buni

Vlad Mixich: "România are infecționiști și epidemiologi buni"

În România nu există pedepse, ca în Iran, pentru colportarea de informații care stârnesc panica. Dar nici comunicarea autorităților din România nu a fost foarte inspirată, este de părere sociologul Gelu Duminică. Dimpotrivă, "au făcut-o deficitar sau au contribuit la amplificarea panicii. Declarații cum că sunt pregătiți să primească doi pacienți sau 20 în caz de Doamne Ferește nu au darul de a liniști populația. Din contră, consolidează neîncrederea și îți dau impresia că trebuie să te salvezi singur." De aici până la apeluri disperate ale cetățenilor la serviciile de urgență medicală sau până la strategii individuale de supraviețuire după ureche nu mai este decât un pas.

Într-adevăr, în București, cel puțin, consumul unor produse alimentare a crescut simțitor. Într-un magazin de cartier, printre blocurile aflate în spatele Pieței Obor, vânzătorul recunoaște că unii dintre clienții obișnuiți și-au făcut, în ultima săptămână, provizii mai substanțiale decât îndeobște. Dă din umeri, nu intră în detalii, dar punctează, la finalul discuției: "Țigări. Au cumpărat rezerve de țigări. Se tem de probleme cu respirația, dar își fac stocuri de țigări." 

Frică, panică, bășcălie și șpagă

Vineri, 28 februarie 2020. Baia Mare. Este seara cea mai sumbră din această săptămână cu ușoare nuanțe de vodevil: fostul ministru al Sănătății, unul dintre puținii membri aparent frecventabili ai Guvernului Dăncilă, redevenit director de spital, este anchetat de parchetul anticorupție pentru că ar fi cerut mită la cumpărarea unor aparate pentru detectarea coronavirusului.

Sâmbătă, 29 februarie 2020. București. În magazinele mai mari se cam vede ce are mare căutare. Făina și mălaiul, pastele, apa plată, zacusca la borcan, conservele de pește. "Începe postul paștelui", îmi spune una dintre doamnele cu care am intrat în vorbă în timp ce împingeam amândoi cărucioarele în fața unui stand cu alimente de bază. Am tras cu ochiul în coșul de cumpărături al doamnei. În general, produse neperisabile. Îl întreb pe unul dintre angajați despre un anume produs care lipsește bătător la ochi. "Mâine dimineață", îmi spune, în vreme ce reface un stoc epuizat de spaghete. "Dar să veniți mai devreme decât astăzi", mă avertizează. Era ora 11.

"Frica este normală", spune Gelu Duminică, "dar panica de care am avut parte în ultimele zile este caracteristică societăților slab educate și care nu au exercițiul acțiunii comunitare. Valorile, comportamentele și atitudinile sunt mai degrabă centrate către propria persoană. Focusul s-a dus către mâncare și nu către igienă. Asta și pentru că tocmai abundența alimentară este de foarte multe ori confundată cu un statut social dezirabil." 

Medic și expert în politici de sănătate publică, Vlad Mixich crede că modul în care românii au reacționat ține cumva și de spiritul latin: "E o reacție firească, declanșată de acest fundal foarte încărcat. Ne temem foarte tare de ce se petrece în proximitatea noastră. De aceea și această explozie a subiectului de când au apărut cazuri în Itaia, țară care are o situație serioasă de sănătate publică în acest moment. Și, date fiind legăturile noastre foarte strânse cu Italia, e firesc ca oamenilor să le fie frică. Asta nu înseamnă că panica este justificată. E chiar contraproductivă, pentru că poate să îi expună și pe cei care se manifestă astfel. Dar creierul nostru e construit în așa fel încât în astfel de situații reacționează emoțional, nu rațional. E nerealist să ne așteptăm la altfel de reacții în astfel de situații." 

Ce nu este de înțeles, în schimb, este derâderea în care a fost luată această panică în masă, atrage atenția medicul internist Gabriela Profir: "Faci bășcălie de pensionari, categoria cea mai vulnerabilă ca status imunitar, pentru că au cumpărat măști de protecție, făină și mălai ca să își asigure hrana dacă răcesc și vor fi nevoiți să stea în casă?" Masca, adaugă Gabriela Profir, "te poate ajuta, chiar dacă ești sănătos, să îți atingi mai puțin fața după ce pui mâna pe obiecte pe care le-au mai atins alți zece sau o sută sau o mie înaintea ta. Bara de metrou, de exemplu. Faptul că unii dintre noi poartă mască, se spală pe mâini cât de des pot, își anulează deplasări care presupun tranzitarea unor locuri aglomerate sau nu merg la serviciu dacă au suspiciuni sunt elemente absolut lăudabile și extraordinare de prevenție, pentru propriile persoane și pentru toți ceilalți." 

Miopii în cer și pre pământ

Gabriela Profir pare genul de om din sistemul de sănătate pe care Vlad Mixich se bazează atunci când spune că nu avem altă soluție decât încrederea în spitale și în personalul medical: "România are infecționiști și epidemiologi buni. Experiența pe care o avem cu instituțiile publice nu este foarte roză și este de înțeles de ce oamenii nu au încredere. Dar într-o situație de criză, absolut toți, inclusiv cei care de obicei nu sunt silitori, se vor activa și vor lucra la maxim." Cu toate acestea, Mixich, membru în boardul Alianței Europene pentru Sănătate Publică, recunoaște că, în prima fază a crizei, "autoritățile au părut neobișnuit de pasive. A fost probabil o miopie a decidenților politici. A fost înființat un comitet interministerial și au apărut niște comunicate, dar erau mai mult artificii de imagine. Am văzut o schimbare de atitudine la autorități abia în momentul în care au apărut cazurile în Italia și a crescut presiunea publică."

Presa a contribuit la această presiune publică. Poate că a și exagerat, câteodată. "Presa a creat această panică, bombardând cu știri despre morți și magazine goale în Italia. Aproape nimeni nu a explicat că acest virus este mai puțin violent decât răul cunoscut, adică decât gripa sau rujeola. De aici", conchide Gelu Duminică, "și panica oamenilor care au înțeles doar că virusul vine peste noi." 

Credincioșii au fost sfătuiți să nu sărute icoanele dacă se tem de îmbolnăvire

Credincioșii au fost sfătuiți să nu sărute icoanele dacă se tem de îmbolnăvire

1 martie 2020, dimineață. În bisericile din România, lumea se închină, ca în fiecare duminică, și sărută icoanele. Cu trei zile mai devreme, Patriarhia recomandase celor care se tem de îmbolnăvire că pot evita temporar acest gest de cuvioșenie în biserici. După nici 24 de ore, mai multe voci sonore din anturajul Bisericii Ortodoxe au protestat vehement față de comunicatul Patriarhiei. Unii au acuzat "sminteala" Bisericii în fața "unei mâini de isterici", au constatat că "dracul e mai teolog decât preoții" și au statuat că "în vremuri de molimă nu negociezi principiile". Așa că Patriarhia a făcut un pas îndărăt. Vorba unui preot din Fălticeni: "cu riscul de a tulbura credincioșii". 

"Bruce Lee a scapat de gripa într-o zi. UITE AICI cum a bătut boala"

1 martie 2020. Seara. Analistul politic specializat în probleme de comunicare Mihnea Dumitru își face rutina zilnică, monitorizând ce a mai citit românul în online. Conform statisticilor Google, cea mai accesată știre este una din 2018 despre "Pastila care poate opri gripa într-o zi". Într-o zi, da? "Românii au citit în draci azi o știre veche de doi ani fără să se uite la dată", constată Dumitru. Și dă un sfat: "Nu mai căutați soluții despre sănătate pe Google. Sau cel puțin încercati sa mai dați o căutare dupa unul dintre cuvintele-cheie din știre pe Google, poate vă sare ceva suspect în ochi."

În cazul acestei știri, de exemplu, s-ar fi putut ajunge direct la sursă. Iar sursa, un articol publicat pe site-ul revistei Forbes în 2018 de un anume Bruce Lee, spune că: "Într-o zi vom putea scăpa de gripă într-o zi". Într-o zi, da?

Vă mai recomandăm

Audio şi video pe aceeaşi temă