România-Germania: relații excelente, dar nu strategice | România | DW | 20.06.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

România-Germania: relații excelente, dar nu strategice

Relațiile dintre România și Germania sunt „excelente” și „cu atât mai importante astăzi”, „în vremuri dificile”, când războiul este din nou prezent în Europa, a spus ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer.

Ambasadorul Republicii Federale Germania în România | Dr. Peer Gebauer

Ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer

Aniversarea celor 30 de ani de la semnarea Tratatului bilateral româno-german a fost sărbătorită la a zecea ediție a Forumului EUROSFAT 2022, desfășurat sub titlul „Drumul spre maturitatea europeană”.

Germania este un reper de bunăstare și democrație pentru cei mai mulți români. Sondajele de opinie arată că această țară se bucură constant de cel mai ridicat nivel de încredere printre români (peste 50% INSCOP, martie 2021, INSCOP ianuarie 2022). În aceste rezultate joacă un rol important comunitatea germană, experiențele personale, amintirile familiale, dar și investițiile germane din România.

Potrivit ultimului Raport făcut de Banca Națională a României cu privire la investițiile străine directe, Germania se situează pe locul secund, după Olanda, cu 11070 milioane euro (aproximativ 11 miliarde de euro, n.red.), adică peste 12 la sută din investițiile directe făcute în România până la data de 31 decembrie 2020. Analizând distribuția acestor investiții, BNR a constatat că investițiile provenite din Germania, indiferent de țara intermediară prin care au fost realizate, sunt în proporție de 86,5 la sută de tip greenfield, adică investiții care au fost făcute de la zero.

Apoi, Forțele Aeriene Germane participă cu avioane Typhoon Eurofighter la misiunile de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră iar Berlinul a promis sprijin defensiv serios după invazia Rusiei în Ucraina.

Sunt multe elemente care l-au determinat pe ambasadorul Germaniei să firme că relațiile bilaterale „acoperă toate aspectele” și că există premise pentru „dezvoltarea acestui parteneriat în viitor”: „domeniile energie, tranziție ecologică, cercetare și dezvoltare, precum și digitalizare oferă noi posibilități de cooperare”. Diplomatul a mai adăugat că minoritatea germană din România joacă un rol important de punte de legătură iar interesul în România pentru educația, limba și cultura germană este foarte mare.

Ambasadoarea României în Germania Adriana-Loreta Stănescu

Adriana-Loreta Stănescu, ambasadoarea României la Berlin

Adriana-Loreta Stănescu, ambasadoarea României la Berlin, a întărit spusele omologului său german și a vorbit despre relații diplomatice vechi de 150 de ani între cele două țări. A reamintit că înfiinţarea primei Reprezentanţe diplomatice a României la Berlin, la nivel de legaţie, a avut loc în anul 1872, sub conducerea lui Theodor Rosetti, dar a subliniat că între Germania și România se poate consemna o relație care durează de secole: „Când vorbim despre relaţiile seculare, ne gândim în primul rând la comunităţile de germani stabilite pe teritoriul României şi la interferenţele profunde dintre acestea şi comunităţile române, dar şi la formarea şi prezenţa a numeroşi intelectuali, personalităţi ale culturii şi intelectualităţii române care au contribuit la construcţia statului român, personalităţi care s-au format şi au lucrat în instituţii academice din Berlin şi din alte centre universitare germane”.

Atât Peer Gebauer, cât și Adriana-Loreta Stănescu au subliniat importanța relației în perioada tranziției, pe care ambasadorul german a numit-o dificilă. Adriana-Loreta Stănescu a menționat recunoștința României pentru deschiderea foarte mare a Germaniei în perioada post-comunismului autohton. „Parteneriatul nostru a fost foarte constructiv”, a subliniat Peer Gebauer iar trimisa României la Berlin a notat „sprijinul constant” al Germaniei și nevoia ca cele două state să găsească soluții împreună.

România așteaptă în continuare sprijin de la Berlin pentru aderarea la Spațiul de Liberă Circulație Schengen, după mai bine de 10 de ani de când Bucureștiul este ținut la ușă, pe motiv că nu respectă statul de drept. În plus, România a invitat partea germană să contribuie la structurile NATO de la Marea Neagră.

Bucureștiul și Berlinul pomenesc de mai multă vreme despre o cooperare aprofundată, dar Tratatul bilateral pe care l-au aniversat, ratificat în aprilie 1992, este un document care precede cu mult aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană. Pentru a acoperi cu adevărat nevoile secolului 21, Tratatul ar trebui adus la zi și, poate, ridicat la rang de document strategic.