România: frică de vs. compromis cu Rusia? Și alte rezultate ale B9 | Europa | DW | 13.06.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Summit B9

România: frică de vs. compromis cu Rusia? Și alte rezultate ale B9

Riscurile de securitate ale României sunt în creștere, a spus Klaus Iohannis. Atacurile hibride nu sunt excluse și aproape întreaga regiune glisează între complicitățile cu Moscova și nevoia de NATO.

NATO Rusia

Statele din sud-estul Europei, între complicitățile cu Rusia și nevoia de NATO?

România și celelalte state din Est se tem de provocări hibride, cibernetice și informaționale din partea Rusiei, după cum rezultă din Declarația finală a Summit-ului B9

Atacurile hibride ar putea fi, la o adică, cel mai greu de gestionat, fiindcă n-ar putea fi identificate imediat ca parte a conflictului declanșat de Rusia, dar ar putea avea efecte grave și imediate asupra populației. E puțin probabil ca Rusia să trimită în state ale Alianței Nord-Atlantice militari fără însemne, cum a făcut în Ucraina în 2014, dar Moscova poate folosi alte instrumente, cu ajutorul agenților pe care îi are răspândiți în toată regiunea fostului Pact de la Varșovia. Accidente la centrale nucleare, defecțiuni la sistemul de distribuție a energiei electrice, întreruperea apei potabile sau alte sabotaje care pun în pericol civilii ar putea fi folosite de ruși.

B9 este un format de lucru al statelor membre NATO foste comuniste: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Se numește B9, fiindcă decizia de instituire a acestui grup a avut loc după o întâlnire a președinților român și polonez la București în 2015.

Cele 11 puncte ale Declarației comune, pe care au adoptat-o cei 9 șefi de stat și de guvern la București arată nu doar îngrijorarea statelor din zonă, ci mai ales frica lor de extindere a conflictului din Ucraina și temerea ascunsă că Occidentul ar putea să le abandoneze, cum a mai făcut-o în urmă cu 77 de ani.

Nimic nu e spus direct, dar din spatele retoricii se întrevăd spaimele: declarația subliniază nevoia „consolidării în mod semnificativ” a unei „Apărări Înaintate moderne” pe tot Flancul Estic în mod echilibrat, credibil și coerent. În acest punct este sugerată investiția mult mai mare de forțe NATO în zona Mării Baltice, decât în regiunea Mării Negre. De aceea, textul precizează de la început că Rusia „a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare”, o reușită a României înaintea summit-ului NATO de la Madrid din 30 iunie, unde statele de pe Flancul Estic au promis să susțină la unison nevoile lor comune.

O altă solicitare a statelor din B9 este să obțină prezență NATO mai consistentă, inclusiv „forțe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forțe și mijloace, aranjamente sporite de comandă și control, apărare consolidată aeriană și împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătățită, mobilitate militară și acces sustenabil la lanțul de aprovizionare cu combustibil”.

Atacuri cibernetice din Rusia

Statele din B9 se tem de eventuale atacuri cibernetice rusești

Aceste cereri ale Estului vin pe fondul incertitudinilor dinspre Occident, unde Franța și Germania, statele cele mai importante ale UE, par să nu mai aibă răbdare cu războiul care se duce la marginea Europei și încearcă să găsească soluții de oprire a conflictului. În plus, atașamentul Statelor Unite pentru Ucraina se uzează, după cum explică președintele Consiliului pentru Relații Externe de la New York: Partidul Republican dă semne clasice de izolaționism, 11 senatori republicani și 57 de membri republicani ai Camerei Reprezentanților au votat împotriva pachetului de ajutor de 40 de miliarde de dolari care a fost adoptat în luna mai. Liderii dreptei americane consideră că nevoile interne ar trebui să aibă prioritate față de ajutorul Ucrainei, în vreme administrația Biden se confruntă cu inflația galopantă, incapacitatea controlului armelor și multe nemulțumiri apărute pe fondul crizei economice.

Nici pe Flancul de Est lucrurile nu stau mai bine. Săptămâna trecută, un avion de mici dimensiuni a traversat cinci state NATO, inclusiv România, a aterizat în Bulgaria iar cei doi ocupanți au dispărut. O demonstrație clară și necostisitoare despre eficiența și capacitatea acestor state de a-și apăra spațiul aerian.

În Bulgaria, investițiile rusești în sistemul energetic sunt dominante iar comunitatea de limbă rusă aflată între Burgas și Varna se află în creștere. În Ungaria, sondajele arată o susținere a populației față de invazia rusă din Ucraina iar premierul Viktor Orban joacă pe față cartea Moscovei. În Croația, președintele este pro-rus. Apoi, potrivit sondajelor de opinie, populația Slovaciei era înainte de război cea mai pro-rusă din regiune; în România, unde cercetările arată cea mai mare rată pro-atlantistă, rușii au reușit în timp să se instaleze în zone strategice ale economiei. O recentă investigație ziare.com scoate la iveală dominația lor în portul Constanța.

Vital pentru transporturile de cereale din Ucraina: Portul Constanţa 

Companiile rusești continuă să opereze fără probleme în România: un soi de compromis între frică și trădare. Polonia, cea mai implicată pe frontul anti-rus, are mari probleme cu statul de drept și cu măsurile fundamentaliste de tipul interzicerii avorturilor, vulnerabilități ale căror efecte nu vor întârzia să apară.

În Est, frica de Rusia se împletește cu slăbiciuni ale statului de drept și cu interesele obscure ale unor grupuri puternice susținute de la vârf, în vreme ce în vestul Europei, războiul din Ucraina este considerat tot mai puțin rentabil.