„România Educată“: cum măsoară Klaus Iohannis prăpastia dintre sat și oraș | România | DW | 07.10.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

CEREMONIILE REALITĂȚII

„România Educată“: cum măsoară Klaus Iohannis prăpastia dintre sat și oraș

Niciodată, în ultimii 32 de ani, un președinte, un șef de guvern, un ministru al Educației nu a participat la „festivitățile de deschidere“ a anului școlar la o școală cu WC-ul în curte.

Demisia precipitată a lui Sorin Câmpeanu din fruntea ministerului Educației nu a fost determinată doar de acuzația de plagiat, ci și, sau mai ales de unele derapaje ale legilor educației de la proiectul „România Educată“ lansat de Klaus Iohannis încă din 2016. Avem de-a face cu o demisie dictată de la Cotroceni pentru că președintele ține morțiș ca proiectul său, teza de doctorat a celor două mandate, să fie susținut la virgulă de proiectele de legi care vor fi adoptate de Guvern pentru a intra apoi în dezbaterea Parlamentului.

Șeful statului a declarat joi că „anumite prevederi din proiectele existente trebuie îmbunătățite“ și că „noul ministru Deca va lua aceste proiecte și va discuta cu experții cum se poate îmbunătăți un articol sau altul“, referindu-se și la articolele de lege care privesc integritatea și etica în sistemul educațional.

Fostul consilier prezidențial pentru educație și cercetare Ligia Deca a fost implicată direct în elaborarea proiectului „România Educată“. E limpede că propunerea liberalilor de a fi numită în funcția de ministru al Educației a fost doar formală, decizia fiind luată de președinte sau chiar pregătită înaintea scandalului de plagiat în care este implicat fostul ministru Sorin Cîmpeanu.

Școli cu WC-ul în curte, fără apă curentă și canalizare

Pentru aplicarea proiectului „România Educată“, noile legi ale Educației ar trebui să ducă la scăderea ratei abandonului școlar la 10% în condițiile în care la nivelul anului 2020 peste 15% dintre elevii din toată țara au abandonat școala, numărul acestora fiind mult mai mare (26%) în mediul rural. Analfabetismul funcțional, care a atins rata de 42%, ar urma să fie redus la jumătate conform proiectului prezidențial.

Datele transmise anul trecut de Ministerul Educației arată că peste 3.000 de școli nu au autorizație sanitară și doar 15% din unitățile de învățământ dețin autorizație de securitate la incendiu. Încă sunt sute de școli în mediul rural care au WC-uri în curte, fără apă curentă și canalizare. Nici criza pandemică nu i-a îndemnat pe primari și pe directorii de școli să găsească soluții pentru remedierea acestei realități halucinante pentru o țară membră a Uniunii Europene.

Niciodată, în ultimii 32 de ani, un președinte, un șef de guvern, un ministru al Educației sau un alt demnitar nu a participat la „festivitățile de deschidere“ a anului școlar la o astfel de școală cu WC-ul în curte. Președintele Iohannis, de pildă, ar fi avut ocazia să o facă în calitatea sa de artizan al „României Educate“. Să străbată la pas curtea școlii și să vadă așa-zisele grupuri sanitare coșcovite, din scânduri putrede. Parafrazând, ar fi fost un pas mic pentru președinte, un pas uriaș pentru Educație.

Doar 8 din 100 de studenți provin din mediul rural

O altă sarcină pe care o au de îndeplinit diriguitorii educației din România este ca până în 2030 minimum 40% dintre tinerii între 30 și 34 de ani să fie absolvenți de studii superioare, în condițiile în care la nivelul anului 2020 procentul era de 26%, iar media UE de 41%.  În mediul rural, doar 8 din 100 de elevi care au absolvit liceul încheie o facultate.

În condițiile în care locurile de cazare la căminele studențești sunt limitate și obținute adesea doar cu șpagă iar chiria unei garsoniere este de peste 200 de euro, și nu doar în București, mulți absolvenți de liceu din mediul rural sunt obligați să renunțe la visul de a-și construi o carieră. Unii se califică la locul de muncă, iar alții sunt nevoiți să rămână acasă, în sărăcia lucie pe care au îndurat-o și până atunci. Dintre toți, nu puțini sunt adolescenții de la țară care se pierd în măruntaiele orașelor, ajungând victimele drogurilor, alcoolului, prostituției, o revanșă brutală față de un sistem de educație care i-a ignorat încă din primii ani de școală.    

Miza proiectului prezidențial care ar trebui implementat până în 2030 este departe de a putea fi pusă în practică în doar opt ani. E nevoie în primul rând de consens politic pentru o reformă reală a celui mai important pilon care asigură dezvoltarea societății.

Sarcina care stă acum în mâinile noului ministru al Educației Ligia Deca va fi transferată următorilor miniștri, posibil de teapa sindicalistului Liviu Pop. Știm de atâta amar de vreme că fiecare nou ministru a șters cu buretele tot ce construiseră predecesorii lui.

De fiecare dată când unele politici destinate educației sunt de apreciat, puține, e drept, apare un spiriduș care tulbură apele. Spiridușul cu pricina este lupta pentru putere a politicienilor care calcă în picioare viitorul copiilor noștri.