România și Germania, o promisiune implicită: R. Moldova nu va fi abandonată | România | DW | 05.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

România și Germania, o promisiune implicită: R. Moldova nu va fi abandonată

Germania și-a arătat interesul pentru R. Moldova chiar și atunci când România părea să o ignore. Ambele țări au stat însă cu ochii pe mica republică de peste Prut în ultimul sfert de secol.

Steinmeier și Iohannis la București

Steinmeier și Iohannis la București

„Este necesară mobilizarea de sprijin consistent pentru Chișinău”, a spus președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei omologului său german, Frank-Walter Steinmeier, la București. România încearcă să găsească soluții de protejare a R. Moldova încă dinainte de semnalele periculoase emise de la Tiraspol. Ministrul Apărării din România, Vasile Dîncu, a spus în acest context că, deşi nu există date care să indice că va exista „un atac al Rusiei la gurile Dunării sau la adresa Moldovei”, acţiunile Moscovei, care a atacat recent Odesa, sunt de natură să îngrijoreze.

Dîncu mai adaugă că România rămâne „vigilentă” și că flancul estic al NATO „este pregătit pentru orice situație”, în vreme ce președintele Germaniei a vorbit despre „posibilităţile de destabilizare”, care „sunt cunoscute” iar Rusia „poate face uz de ele”.

„România și Germania au aceeași abordare” față de R. Moldova, a explicat șeful statului român, iar Bucureștiul contează pe sprijinul Germaniei în organizarea celei de-a doua Conferințe a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Exact acum o lună, miniștrii de Externe ai României, Germaniei și Franței deschideau la Berlin prima Conferință dedicată ajutorării R. Moldova, unde Germania anunța un împrumut necondiționat pentru R. Moldova de 50 de milioane de euro pentru a face față valului de refugiați din Ucraina și costurilor ridicate cu energia. După cum a declarat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, România pregătește un pachet suplimentar de asistență financiară nerambursabilă în beneficul R. Moldova în valoare de 10 milioane de euro, în afara asistenței, tot nerambursabile, de 100 de milioane de euro, sumă anunțată de România înainte de începerea războiului cu Rusia.

Cea mai importantă realizare pe axa București-Chișinău este transferul de energie electrică din România în R. Moldova și de aici mai departe spre Ucraina. Exportul de energie electrică dincolo de Prut a început să fie pus în practică la jumătatea lunii martie.

Tot pe axa energetică există gazoductul Iași-Ungheni, cu debit scăzut, dar cu rol strategic în alimentarea, fie și cu o cantitate mică de gaz, a Republicii Moldova.

Când Klaus Iohannis a fost întrebat dacă Vestul a apelat de-a lungul timpului la România pentru a afla mai multe despre Republica Moldova sau pentru a se implica în zonă, șeful statului a răspuns referindu-se doar la Germania: „Interesul Germaniei pentru evoluția Republicii Moldova este un interes vechi, pozitiv și împărtășit de România. Noi am colaborat de mulți ani în multe proiecte care privesc Republica Moldova. (...) Aproape că nu există domeniu în care nu am avut colaborări și proiecte comune. Și da, există, evident, un schimb foarte bun de informații în ce privește Republica Moldova și ne cunoaștem reciproc și ne recunoaștem reciproc acest interes foarte pozitiv”.

Pentru România, planurile de ajutare a R. Moldova sunt naturale și morale. Cu toate acestea, o lungă perioadă Bucureștiul a livrat doar retorică spre Chișinău și nici acum, când conflictul înghețat din Transnistria tinde să devină fierbinte, România nu are strategii economice și umanitare bine puse la punct. De aceea are nevoie de Germania. Berlinul, pe de altă parte, a fost mereu implicat și interesat de evoluția de la Chișinău, fiindcă Germania a înțeles demult de ce sunt importante periferiile. Mai ales cele care asigură frontierele cele mai fragile ale continentului. Acolo trebuie ridicate ziduri împotriva inamicului și turnuri de observație pentru a urmări mișcările lui. Germania a investit direct și indirect în democratizarea Republicii Moldova, a fost prezentă dincolo de Prut în toate etapele tranziției acestei țări de la comunismul sovietic la mersul pe sârmă spre Europa. A urmărit ce se întâmplă și care sunt tendințele. Berlinul a fost cel care i-a deschis ușa R. Moldova pentru a călători liber în UE, pentru a-și vinde produsele pe piața europeană și pentru a scăpa de monopolul pieței rusești.

R. Moldova a ieșit de pe orbita Moscovei cu mai mult sprijin german decât românesc. Dar colaborarea celor trei a fost importantă. Acest triunghi a funcționat bine în favoarea Chișinăului în ultimii aproape zece ani, chiar dacă nu toate lucrurile au fost vizibile. Discursurile de la întâlnirea președinților român și german sugerează că R. Moldova nu va fi lăsată de izbeliște, chiar dacă vor veni vremuri grele. O promisiune implicită a răzbătut din spusele celor doi înalți demnitari.