România în tornada prețurilor | România | DW | 10.08.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

România în tornada prețurilor

România produce mai multă energie decât mare parte dintre statele europene, dar are cel de-al treilea preț din Uniune. Premierul Ciucă a cerut controale pentru că suspectează practici neconcurențiale.

Piața Obor din București

Piața Obor din București

În România, una dintre țările Uniunii Europene care au dependența cea mai mică de importuri în materie de energie, prețurile la curentul electric sau gaze sunt printre cele mai mari din întreaga piață comunitară. România a fost una dintre ultimele țări europene care a liberalizat piața energetică: până la 1 ianuarie 2021, toți cei aproximativ 6 milioane de consumatori casnici plăteau același preț negociat de stat cu furnizorii de energie. Liberalizarea a adus peste 100 de furnizori dar, paradoxal, energia s-a scumpit cu 25%, între august 2020 și august 2021. În anul ce a urmat, criza globală a prețurilor energiei și consecințele sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei au venit suplimentar peste o Românie deja iritată de pandemie și scumpiri.

Legi proaste, căpușe politice, speculanți neprinși

În orășelul monoindustrial din vestul țării, în care singura sursă de venit, mineritul, s-a închis, locuințele se încălzeau, de vreo trei sute de ani, cu cărbuni, păcură sau lemne. În urmă cu un an, Daniel B, inginer pensionat, a renunțat la sobele cu lemne din locuința de patru camere în care trăiește împreună cu soția și cei doi copii elevi pentru o centrală pe bază de curent electric. De atunci, liberalizarea pieței din 2021 și actuala criză energetică i-au mărit de patru ori costul curentului. L-ar fi costat lunar mai mult de o treime din pensie doar pe electricitatea consumată. A găsit printre ofertele din piață una mai convenabilă - dar nu își explică cum o țară cu resurse energetice proprii practică printre cele mai mari tarife din Europa.

Pe 27 iulie 2022, megawattul livrat în România costa 516 euro. În Franța și Italia era puțin mai scump, dar ambele țări au standarde de viață de G7. În Polonia, prețul în aceeași zi era de 235 de euro/mwh iar în Finlanda de doar 83 de euro. „România are rezerve de gaze, atât ca potențial de extragere cât și ca depozite. Dar”, comentează, pentru Deutsche Welle, consilierul pe probleme de securitate energetică Cosmin Păcuraru, „în ultimii ani nu au mai fost oferite licențe de explorare și extracție de gaze. Nici nu s-a mai investit în capacități de energie electrică. Piața de energie este defectuos organizată și a permis apariția brokerilor care au cumpărat cu multe luni în urmă la prețuri de nimic să manipuleze piața”.

Și brânza s-a scumpit considerabil

Și brânza s-a scumpit considerabil

De altfel, în prima ședință de guvern din august, imediat după acea zi cu prețuri record, premierul Nicolae Ciucă a ordonat instituțiilor de control ale statului să verifice dacă nu este vorba despre practici neconcurențiale și speculă în piață. Cum s-a ajuns aici explică tot Păcuraru: „În ultimii ani nu a fost elaborată o strategie energetică națională. La nivelul deciziilor politice lipsesc profesioniștii. Iar sistemul energetic este căpușat de firme inutile, invenții ale unor politicieni pentru a răsplăti cu posturi bine plătite clienți politici fără experiență în energie și care consumă banii din energie”.

BNR: „Ce-a fost greu a trecut”

Curentul mai scump, combustibili mai scumpi - mâncarea mai scumpă și ea fiindcă, vorba românului, brânza e pe bani. Iar banii s-au tot scumpit și ei, în ultima vreme.

În piața Obor din București, doamna Aurora vinde brânzeturi și mezeluri de la un producător tradițional. „De câteva săptămâni se cumpără mult mai puțin. Poate și pentru că tinerii sunt plecați în concedii. Dar au rămas în oraș doar pensionarii, care, de când cu scumpirile, se gândesc de două ori înainte de a mai cumpăra ceva”.

În luna iunie 2022, inflația anuală a fost în România de 15%. Banca Națională estimează o temperare a creșterilor de prețuri și o plafonare la acest nivel al inflației. Apoi, până la sfârșitul anului, o descreștere ușoară, chiar dacă nu tocmai pe măsura scumpirilor recente. Ar urma, spune pentru Deutsche Welle Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale de la București, ca „anul viitor, spre final, să revenim cu inflația la parametri rezonabili. Și doar în cazul unor accidente sau derapaje semnificative, cauzate de conflictul din Ucraina sau de criza energetică, se mai poate lua în sus. Oamenii se pot aștepta la prețuri care să nu mai crească. Probabil vor rămâne la același nivel. Ce a fost mai greu, însă, cred că a trecut”.

Vă mai recomandăm