România în centrul discuțiilor despre război și securitate: ce idei are? | România | DW | 28.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

România în centrul discuțiilor despre război și securitate: ce idei are?

Diplomația de la București e așteptată în aceste zile să-și demonstreze vigoarea tactică, ideile și strategiile care o pot pune pe harta geopolitică și în altă ipostază decât cea de margine a lumii euroatlantice.

NATO Tancuri Leclerc în România

Tancuri Leclerc trimise de Franța în România pentru sprijinirea trupelor NATO staționate în România

Săptămâna aceasta încep la București trei conferințe cu impact regional și continental: Reuniunea Liderilor de la München, Reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO și Forumul București organizat de German Marshall Fund și ASPEN, toate cu participarea unor oficiali de rang înalt din zona Balcanilor, Mării Negre, Uniunii Europene.

Nu e întâmplător că cele mai mari reuniuni internaționale de toamnă despre securitatea regională se desfășoară la București, fiindcă din România se vede poate cel mai bine cum s-au pus în mișcare toate plăcile tectonice sensibile. Marea Neagră a devenit astfel nu doar un spațiu al confruntărilor, ci și un loc al transmiterii undelor de șoc, atât spre Europa, cât și prin Turcia spre Orientul Mijlociu, acolo unde Ankara încearcă să-și extindă spațiul de influență prin noile atacuri din Siria și nordul Irakului.

Apoi, Turcia și Grecia duc de luni de zile un război verbal, în special în legătură cu delimitarea frontierelor lor maritime şi aeriene, dar şi în legătură cu migraţia, iar acum două săptămâni autoritățile turce au reținut un oficial grec care mergea la o reuniune regională, explicând după ce l-au eliberat că a fost „o neînțelegere”.

În Bulgaria, criza politică pare fără sfârșit, pentru că alegerile recente nu au dus la o majoritate clară și țara funcționează cu un guvern interimar. Serbia și Kosovo găsesc mereu pretexte pentru mici neînțelegeri, care pot escalada. Ruta balcanică a migrației ilegale se revigorează, după cum avertiza de curând șefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, care a vorbit în acest caz despre extinderea războiului hibrid dus de Rusia, cu intenția de a diviza Uniunea Europeană.

Ar fi vorba de calea tradițională a migrației folosită în 2015 prin Macedonia, Albania, Serbia spre Ungaria sau Croația, dar și despre una mai nouă încurajată de autoritățile de la Belgrad, potrivit unui recent Raport al Comisiei Europene, prin regimul relaxat de vize. Astfel migranţii din Turcia, India, Tunisia, Cuba şi Burundi pot călători în Serbia fără vize și, apoi, merg mai departe forțând frontierele Uniunii Europene. Prea puțini trec însă prin România, în ciuda acuzațiilor făcute de cancelarul austriac, care caută brusc un motiv de blocare a accesului în Spațiul Schengen al României și Bulgariei. Statisticile europeane sugerează că sub 3% dintre cei aproape 130.000 de migranți au reușit să treacă din Serbia în România, restul au accesat rutele tradiționale.

Ținerea României la ușa Schengen într-un moment în care unul dintre principalele drumuri de acces ale Occidentului spre Ucraina trece prin România pare un serviciu adus Rusiei și o dovadă a lipsei de unitate din UE. Fisurile de acest fel au fost mereu valorificate de Moscova în jocurile sale de pe continent, care continuă cu prelungiri la Belgrad și la Budapesta.

Bogdan Aurescu și Peter Szijjarto

Miniștrii de Externe român și ungar, Bogdan Aurescu, respectiv Peter Szijjarto (arhivă)

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a făcut anul acesta trei vizite în Rusia, cea mai recentă acum o săptămână când a participat la un forum despre energia nucleară desfăşurat pe malul Mării Negre la Soci, unde s-a plâns de piedicile europene, care întârzie avizele pentru proiectul centralei nucleare de la Packs. Rusia şi Ungaria au semnat în 2014 un contract pentru construcţia a două noi unităţi la centrala de la Paks, fiecare cu o capacitate de 1,2 Gigawaţi. Pentru acest proiect, Rusia a împrumutat Ungaria  cu 10 miliarde de euro iar șeful diplomației de la Budapesta susține că, în 2030, Ungaria va produce energie nucleară şi solară care îi va acoperi circa 90% din necesarul de energie. Ungaria s-a bătut la Bruxelles pentru Rusia în diferite feluri, în primul rând împotriva plafonării prețului gazului natural și a unui embargo asupra petrolului rusesc.

În această regiune bulversată, în care jocurile la două capete fac parte din tradiția diplomatică și militară, România este o oază rectilinie, al cărei azimut atlantic i-a adus sprijin tactic și militar. Numărul soldaților NATO trimiși în România s-a triplat după invazia rusă din Ucraina. Statele Unite și Franța au trimis aici arme sofisticate de ultimă generație, numai că aliații continuă să se plângă de starea deplorabilă a șoselelor și căilor ferate, care nu vor face față în caz de urgență unor transporturi militare imediate.

România a reușit să se impună cu seriozitate în planurile de sprijinire a Ucrainei și a reușit în cele din urmă, chiar dacă uneori cu sincope serioase, să se ocupe de cei aproximativ 90.000 de ucraineni refugiați în România din cei peste două milioane și jumătate care au tranzitat țara. A administrat destul de eficient trecerea celor 60% din cerealele ucrainene, dar și alte tipuri de exporturi care pleacă dinspre granițele Ucrainei spre Vest folosind infrastructura rutieră autohtonă.

La Reuniunea Liderilor de la Munchen, care începe luni, 28 noiembrie, se vor discuta nu doar viitorul Ucrainei, felul în care poate fi ajutată mai bine și sancțiunile ulterioare necesare descurajării Rusiei, ci și problemele care s-au strâns în regiunea Mării Negre. În acest context, participanții la conferință încearcă să afle ce rol joacă România, ce interese strategice are Turcia și care ar putea fi efectele războiului asupra securității regiunii pontice și asupra cooperării dintre Turcia și Rusia.

România are șansa în aceste zile să-și pună pe masă interesele strategice și planurile pe care le are în regiune în general și în zona Mării Negre în special, în așa fel încât să poată găsi o susținere cât mai largă.

Vă mai recomandăm