Românii vin, iar Erdogan se duce

Şi Frankfurter Allgemeine Zeitung se ocupă de această temă. Ziarul scoate în evidenţă enorma creştere anuală, cu aproape 70 la sută, a numărului de cereri de azil depuse în Germania şi relevă, totodată, că problema refugiaţilor nu se poate rezolva decât la nivel pan-european, cu bani alocaţi de statele membre ale UE, în funcţie de puterea lor economică.

Pagina economică a aceluiaşi ziar titrează: „Bulgarii  şi românii vin!”. Amplul articol relevă pe baza aprecierilor experţilor că, dacă în 2007, când România şi Bulgaria au devenit membre ale UE,  mulţi români şi bulgari plecau să muncească în Spania, efectele crizei economice determină majoritatea să se îndrepte, mai nou, spre Germania.

Ziarul calmează eficient spaimele iscate unora de proxima deschidere definitivă, pentru aproape 30 de milioane de  români şi bulgari, a pieţii muncii europene. Fiindcă, potrivit cotidianului de dreapta din Frankfurt, nici deschiderea din 2011 a aceleiaşi pieţe, pentru primii est-europeni intraţi în Comunitate, în speţă pentru polonezi, cehi şi slovaci, nu s-a soldat cu urmări dramatice, iar mulţi din cei ce doreau să vină, sosiseră anterior.  Pe de altă parte, articolul relevă cât de uriaş e clivajul în materie de nivel de trai între bulgari şi români, pe de o parte, şi ceilalţi europeni din Uniune, pe de alta. Cu un venit mediu de 4.400, respectiv 5.900 de euro pe an bulgarii şi românii deţin lanterna roşie în Comunitate, în vreme ce germanii şi englezii câştigă anual de aproape zece ori mai mult decât bulgarii. 

Prin urmare, s-ar putea ca migraţia spre vest să continue. Potrivit ziarului din Frankurt, aşa vede lucrurile şi Camera de Comerţ germano-română, care atrage însă atenţia că afluxul nu va fi foarte mare. Fiindcă „românii cu diplome academice şi muncitorii calificaţi beneficiază de mult de reguli speciale, iar întreprinderile germane caută de mult informaticieni, medici, asistenţi, medicali, sudori, frezori şi strungari români”. O problemă spinoasă rămâne însă bariera lingvistică, net mai redutabilă decât cea prezentată de italiană ori spaniolă. 

În răstimp ziarele pariziene se arată în continuare îngrijorate de şomajul foarte amplu din Franţa.

Iar în Germania unii compară acţiunea de protest dintr-o biserică moscovită a fetelor de la Pussy Riot, pedepsite draconic de justiţia preşedintelui Putin, cu gestul unei feministe care s-a văzut dată în judecată după ce a tulburat serviciul divin de Crăciun. Spre a protesta împotriva declaraţiilor conservatoare ale cardinalului local femeia se urcase, cu sânii despuiaţi, pe altarul domului din Köln, exhibând o lozincă prin care se substituia Celui de Sus. Femeia riscă, probabil, o amendă.

În fine, spaţii foarte ample se consacră consecinţelor politice grave ale imensului scandal de corupţie şi autoritarism în care e implicat premierul turc Erdogan, laolaltă cu mulţi miniştri şi cu fiii acestor demnitari.