1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

România scăpată ca prin urechile acului de sancţiunile UE, nu însă şi de umbra lungă a securităţii

Rodica Binder25 iulie 2008

Bucureştiul a ieşit "cu chiu cu vai" basma curată în urma raportului UE vizînd reforma justiţiei şi combaterea corupţiei – rezultă din titlul articolului de fond publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG

https://p.dw.com/p/Ejf1

Semnat de Karl-Peter Schwarz, articolul apărut pe prima pagină a prestigiosului cotidian german se înscrie azi în seria unor focalizări din unghiuri diferite de către mass media germană a cîtorva componente politice şi morale ale prezentului şi trecutului României.

Cine încotro fuge

În campania anti – corupţie nu toţi luptă în Balcani de aceeaşi parte a baricadei, ofensiva neavînd trăsăturile unui maraton popular cîtă vreme nu toţi fug în direcţia cea bună - opinează ziaristul german, argumentîndu-şi comparaţia în termenii următori: DNA, procurorul general al României, unii magistraţi curajoşi, deputaţii conservatori, reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale, intelectualii şi dizidenţii, cu toţii însă doar o minoritate, se mişcă în direcţia cea bună.

Guvernul Tăriceanu, PNL, şi social-democraţii aflaţi în opoziţie fug în direcţie contrară. Dovada: de la intrarea României în Uniunea Europeană, majoritatea parlamentarilor blochează cu toate mijloacele traducerea în faţa justiţiei a unor înalţi demnitari acuzaţi de corupţie, printre care se află şi ex-premierul social-democrat Adrian Năstase.

Progrese minore

Raportul UE evidenţiază atitudinea noului ministru al justiţiei care, spre deosebire de predecesorul său, nu practică atacuri frontale împotriva autorităţilor anti-corupţie. Dimpotrivă. Acest progres „minor” se datorează şi tenacităţii cu care preşedintele Băsescu s-a împotrivit desemnării unor persoane dubioase în structurile de conducere a organismelor de combatere a corupţiei, precum şi preocupării guvernului Tăriceanu de a-şi cultiva bunul renume în preajma alegerilor parlamentare.

Al doilea „progres” consemnat de raport nu-şi merită titlul, devreme ce prerogativele aşa numitei Agenţii Naţionale pentru Integritate au fost într-atît de mult reduse prin tot felul de amendamente încît ea s-a transformat într-un adevărat tigru de hîrtie.

În finalul articolului sunt relevate dimensiunile endemice ale corupţiei mărunte în viaţa de zi cu zi, semnalate şi de Transparency International. Dar mai ales în interesul cetăţenilor de rînd ai ţării, Comisia Europeană ar fi trebuit să spună lucrurilor pe nume în raportul său, să-i numească pe vinovaţi şi să adopte, ca şi în cazul Bulgariei, sancţiuni conchide Karl-Peter Schwarz.

Un pahar pe jumătate gol

Fiindcă a scăpat de penalizări, Bucureştiul răsuflă uşurat - află cititorul aceluiaşi FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG din cuprinsul unui alt articol, publicat pe pagina 6, semnalînd interpretările diferite date raportului de responsabilii politici români. Premierul Tăriceanu crede că documentul ar atesta înscrierea României pe calea cea bună în Europa, Mircea Geoană, liderul social-democraţilor aflaţi în opoziţie, deplînge „politizarea” ofensivei anticorupţie iar Daniel Morar, şeful DNA, atrage atenţia asupra aspectelor negative semnalate de raport: obstrucţionarea urmării penale a politicienilor acuzaţi de corupţie ca şi sentinţele mult prea blînde aplicate celor aflaţi vinovaţi. Este de asemenea citată şi opinia Monicăi Macovei, fost ministru al justiţiei, care consideră că cele mai bune note le-a primit DNA şi cele mai slabe, politicienii care pun beţe în roate combaterii acestui flagel. Macovei mai este de părere că ar fi trebuit luată serios în calcul şi adoptarea unor adevărate sancţiuni.

Frîna a fost trasă după accident

DER STANDARD compară raportul UE privitor la reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în România şi Bulgaria cu o frînă trasă după ce accidentul s-a produs deja iar KÖLNER STADTANZEIGER crede că Uniunea Europeană încearcă acum să îndrepte stricăciunile pe care chiar ea le-a pricinuit în măsura în care a acceptat aderarea unor state despre care se ştia dinainte că nu au atins gradul necesar de maturitate spre a fi primite. Urmarea este că încrederea cetăţenilor în politica de extindere promovată de Bruxelles, va scădea în continuare.

La pomul lăudat

Neţărmurită pare a fi în schimb încrederea berlinezilor în virtuţile lui Barak Obama de a schimba mersul lumii dacă va ajunge preşedintele Americii. Încercînd să explice entuziasmul celor 200 de mii de berlinezi care l-au aclamat ieri pe candidatul de culoare la şefia Casei Albe, DER STANDARD crede că Obama le spune oamenilor ceea ce ei vor să audă, fără însă ca discursul său să aibă clare componente programatice. Tot de la Viena KURIER interpretează extrema simpatie cu care Obama a fost primit la Berlin drept o mărturie indirectă a antipatiei resimţite faţă de locatarul încă în funcţie al Casei Albe, George W.Bush.

Ceva mai la rece judecă ziarul elveţian TAGES ANZEIGER explozia de euforie pe care a provocat-o la Berlin candidatul democrat la preşedinţia Americii: succesul lui Obama este înşelător iar efectul său de durată imprevizibil. Fiindcă, suntem tentaţi să adăugăm,să nu uităm că uneori nu aduce anul ce aduce ceasul.

Umbra securităţii şi intelectualii români

Paar wirft Schatten
Imagine: BilderBox

„În umbra securităţii „ crede cotidianul BERLINER ZEITUNG că s-au desfăşurat, pînă la finele acestei săptămîni, lucrările academiei de vară germano-române, manifestare organizată de Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin. Instituţia îşi are sediul în cartierul Grunewald,în vecinătatea ilustrului Wissenschaftskolleg, pe Königsallee, una din cele mai selecte adrese ale capitalei germane, se menţionează la începutul articolului care tematizează din nou participarea la program, a unor foşti colaboratori ai securităţii , Sorin Antohi şi Andrei Corbea Hoişie.

Încă înaintea începerii manifestării, presa germană a publicat intervenţiile critice şi indignarea pricinuită unor scriitori şi intelectuali germani de prestigiu, originari din România, provocate de prezenţa în nobila instituţie a celor doi universitari români cu un trecut pătat. Azi cotidianul berlinez se opreşte asupra manifesătrii propriu zise, sesizînd că problema trecutului vinovat abordată în mass media nu a constituit o problemă pentru Institutul Cultural Român „ Titu Maiorescu”.

Referindu-se la Andrei Corbea Hoişie, la colaborarea sa cu securitatea sub numele conspirativ Horia, articolul menţionează că DAAD, care i-a acordat profesorului ieşean în anul 2000 premiul Jakob und Wilhelm Grimm, urmează să se consulte asupra unei eventuale retrageri a distincţiei. La cursurile de vară, germanistul român a susţinut o excelentă prelegere despre Paul Celan. Cum poate însă exegetul trata serios subiectul, refuzînd să-şi problematizeze propriul trecut - se întreabă cotidianul citat.

În schimb, Sorin Antohi îşi tematizează cvasi-excesiv cazul, opinează ziarul citat, prezentîndu-l mai pe larg şi în cuprinsul articolului.

Gustul amar al unei dispute neîncheiate

Este menţionat stadiul incipient în care se află în România procesul prelucrării arhivelor securităţii, faptul că Richard Wagner şi-a putut vedea propriul dosar abia cu o lună în urmă, iar Herta Müller nici pînă astăzi a putut uza de acest drept. Nu este trecută însă sub tăcere de către ziarul berlinez nici miopia lumii academice germane faţă de un anumit trecut. În sfîrşit, FRANKFURTER RUNDSCHAU publică în traducere germană scrisoarea de răspuns adresată Hertei Müller de Horia Roman Patapievici.