România, o ţară veselă cu oameni trişti

Organizat de deputata Adina Vălean, parlamentar liber-democrat din partea PNL, conferinţa a vrut să arate că nu numai România şi Bulgaria, dar şi celelalte ţări din Uniunea Europeană se confruntă cu aceeaşi corupţie.

La conferinţă au participat reprezentanţi ai Transparency International, Grupul Statelor Anticorupţie al Consiliului Europei (GRECO), ai Comisiei Europene, alţi membri ai Parlamentului European precum şi ministrul român de interne, Cristian David.

Adina Valean a afirmat că şi în statele nordice există corupţie aşa că nu se poate susţine fenomenul este specific unui singur stat.

„Ideea unui seminar care să abordeze nivelul corupţiei la nivel european vine în mod natural unui politician român pentru că în contextul politicii europene simţi că ai ca ţară, România, o etichetă a corupţiei. Primul lucru care poate veni în mintea unui european despre România, mai ales dacă este implicat politic, este că este o ţară coruptă. Atunci, problema vine natura: este corupţia o problemă specific României sau ţărilor din estul Europei sau corupţia este poate, de natura umană şi o întâlnim în toate statele europene?”

Însă cât de mult afectează corupţia nivelul de trai din România în raport cu ţările nordice? Miklos Marschall, director regional pentru Europa de Est si Asia Centrala al Transparency International declara încă din 2006 că indexul de percepţie plasează România pe locul cu cea mai mare corupţie percepută din cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Această ierarhie nu s-a schimbat. În schimb, Danemarca avea în 2007 cel mai scăzut indice al corupţiei din Uniunea Europeană.

Corupţia afectează în mod direct nivelul de trai, astfel că cele mai sărace ţări sunt afectate cele mai mult de corupţie. Reprezentantul Comisiei Europene a reamintit că România se află în continuare sub monitorizarea Comisiei în privinţa corupţiei dar nu a vrut să se refere la ce va conţine raportul pe justiţie din luna iulie.

Reprezentantul Transparency International a subliniat nevoia introducerii unui sistem transparent în cheltuirea banului public precum şi accesul deplin al cetăţenilor la informaţiile de interes public.

Deşi parţiale şi incomplete, totuşi se pot trage însă nişte concluzii interesante în ceea ce priveşte corupţia din România. La cel mai înalt nivel, Guvernul nu a respectat legea privind accesul la informaţiile publice deşi a fost somat de societatea civilă, printr-o decizie a instanţei rămasă definitivă încă din 2006, să prezinte anexele unui acord de privatizare (de atunci şi până acum nu s-a întâmplat nimic!) corupţia există dar nu a fost condamnat nici unul din marii corupţi. În schimb judecătorii se pensionează cu pensii aşa de mari (150 de milioane de lei, fără sporuri!) încât ei nu pot scoate de pe cardul bancar decât maximul de aproximativ 850 de euro.

România rămâne în continuare o ţară veselă cu o minoritate care câştigă zeci de milioane de euro şi o majoritate trăind sub pragul de sărăcie.