România: Legea controversată a exploatării gazelor offshore

Potențialul zăcămintelor de gaz din apele românești de la Marea Neagră, de până la 200 de miliarde de metri cubi, a atras interesul giganților mondiali din industria de gaze și țiței, precum americanii de la ExxonMobil și austriecii de la OMV Petrom.

România își asigură deja aproape întregul consum de gaz din producția onshore proprie și și-ar putea chiar dubla cantitățile de gaze produse în următorii 20 de ani, odată cu exploatarea resurselor offshore din Marea Neagră.

România produce anual 10,5 miliarde de metri cubi de gaz, majoritatea onshore, și consumă 11-12 miliarde de metri cubi, ceea ce face această țară în cea mai mare parte independentă de importurile de gaz rusesc. O poziție pe care alte țări din regiune nu pot decât să o invidieze. Alte state member ale UE se chinuie între timp să elaboreze strategii energetice coerente, care să le reducă dependența de importurile rusești. Prin urmare, ele sunt interesate de zăcămintele de gaz disponibile în România, ca și de cele din Norvegia sau SUA.

Ungaria a fost prima țară care s-a abonat la gaz românesc din Marea Neagră, după ce Budapesta a convenit cu firma americană ExxonMobil ca livrările să înceapă în 2022. Acestea ar urma să acopere jumătate din necesarul ungar de gaz, care se ridică la 10 miliarde de metri cubi pe an.

Dar compania de stat românească Transgaz, care asigură transportului acestui gaz, trebuie mai întâi să finalizeze construcția fazei a doua din conducta BRUA, care ar permite transportarea anuală a 4,4 miliarde de metri cubi de gaz din România în Ungaria.

O povară de ordin legal

Noua lege amenință acum să reducă elanul României în exploatarea amintitelor zăcăminte offshore. Forma finală a noii legi îngheață nivelul taxelor pe perioada producției de gaz offshore, dar menține un plafon maxim de 30% din sumele investite care poate fi dedus la plata impozitelor către statul român – o schimbare criticată atât de investitori, cât și de experți.

Aceștia susțin că noul regim fiscal al Bucureștiului devine astfel printre cele mai puțin atractive în exploatarea gazului în regiunea Mării Negre. Legea stipulează și obligativitatea de a asigura livrări de gaz interne în proporție de 50% și cerința ca 25% din angajați să fie cetățeni români, ceea ce ar putea încălca legislația europeană privind o piață a muncii liberă și deschisă.

În plus, România nu ar deține infrastructura necesară pentru a consuma nici măcar jumătate din producția de gaz offshore estimată.

"În acest sens, avem nevoie de interconexiuni, de liberalizarea pieței și de un cadru legal stabil", a declarat pentru Agerpress  Francois-Regis Mouton, director pentru afaceri europene la Asociația Internațională a Producătorilor de Gaz (IOGP).

Guvernul de la București speră că noua lege va genera pentru stat venituri de 17,5 miliarde de euro în următorii 20 de ani (aproximativ 20 de miliarde de dolari). Un studiu efectuat de Deloitte susține că investițiile în gazul de la Marea Neagră vor genera venituri extrabugetare de 26 de miliarde de dolari și vor adăuga 40 de miliarde la PIB-ul României până în 2040.

Opoziție în creștere

Asociația de concesiuni offshore ARCOMN s-a plans însă într-o declarație de presă că: "Stabilitatea fiscală este astfel total pierdută, ceea ce face imposibilă luarea unor decizii finale de investiții".

Iar acest lucru ar putea afecta exploatările de la blocul Neptun din Marea Neagră, un proiect comun al aripii românești a OMV, OMV Petrom, și ExxonMobil.

În 2012, cele două companii au anunțat că au descoperit rezerve de gaz cuprinse între 42 și 84 de miliarde de metri cubi la exploatarea Domino-1, operată de ExxonMobil.

Câmpul Domino și Dezvoltarea Midia Gas, operată de Black Sea Oil & Gas, sprijinit de Carlyle Group, așteaptă deciziile de investiții finale. Sunt așteptate anunțuri cu privire la o demarare a operațiunilor comerciale până la sfârșitul acestui an.

"Nu putem lua o decizie privind investițiile la Petrom în acest trimestru, așa cum am plănuit", a declarat recent președintele  OMV Rainer Seele, adăugând că OMV trebuie încă să evalueze condițiile pentru aceste "investiții de miliarde de euro."

Grupul care îi reprezintă pe investitorii în proiectele offshore românești de la Marea Neagră, RBSTA, a precizat că actorii industriali implicați sunt acum obligați să evalueze impactul noii legi pentru fiecare contract în parte.

Investitorii din Marea Neagră, inclusiv ExxonMobil, OMV Petrom, Lukoil și Carlyle, au investit peste 2 milioane de dolari în ultimii 10 ani în explorarea perimetrelor de la Marea Neagră.