România laudă reformele lui Plahotniuc

Viorica Dăncilă a reconfirmat sprijinul României pentru modernizarea Republicii Moldova, în cadrul primei sale vizite oficiale întreprinse în calitate de prim-ministru.

Ea l-a asigurat pe omologul său moldovean că indiferent de frământările politice de la București, România rămâne cel mai consecvent susținător al Moldovei, statul român va continua să investească în modernizarea Moldovei, iar relația dintre cele două state va rămâne una specială. La rândul său, premierul moldovean Pavel Filip a mulțumit României pentru că „a ajutat Moldova atunci când i-a fost cel mai greu”.

Ședință comună a guvernelor

„Relațiile dintre Republica Moldova și România sunt excelente. Am convenit că în curând vom avea o ședință comună a guvernelor și am propus ca această ședință să aibă loc la Chișinău”, a menționat Pavel Filip.

„I-am spus domnului prim-ministru Filip că România dorește să-și sporească investițiile în Republica Moldova. Am discutat și despre continuarea procesului de reforme asumat de guvernul Republicii Moldova, am asigurat că România va continua să susțină Moldova în acest sens, inclusiv prin schimb intens de expertiză”, a spus Dăncilă. Ea a adăugat că obiectivul strategic al autorităţilor de la Bucureşti este racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi, implicit, la România, iar aceasta se va face prin proiecte economice, energetice şi instituţionale.

Interpretarea concluziilor Consiliului UE

Iar șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, a vorbit despre Moldova, într-un interviu pentru „Radio România” în numele Comisiei Europene. El a spus că în luna aprilie Comisia Europeană va transfera Republicii Moldova o serie de fonduri pentru a asigura macrostabilitatea economică a țării. El a precizat că acest lucru este posibil datorită reformelor implementate de guvernul de la Chişinău.

Meleșcanu laudă reformele Guvernului de la Chișinău și promite bani europeni la o zi după ce Consiliul Afacerilor Externe al UE a formulat o listă de concluzii critice la adresa Guvernului moldovean. Bruxellesul le-a reproșat autorităților moldovene faptul că au sfidat „unele recomandări-cheie” ale Comisiei de la Veneția și OSCE atunci când au decis trecerea la sistemul electoral mixt. Din această cauză, Consiliul susține că următoarele alegeri trebuie „monitorizate atent și îndeaproape”, pentru a nu fi pusă în pericol democrația. De asemenea, Consiliul Afacerilor Externe al UE cere Chișinăului „rezultate concrete în lupta contra corupției” și menționează că această luptă ar trebui însoțită de o reformă amănunțită a sistemului judiciar, inclusiv a serviciului de urmărire penală. Acest proces de reformă, potrivit UE, trebuie să includă investigații și urmărirea penală a tuturor persoanelor implicate în frauda bancară din 2014.

Și înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a declarat că debursarea primei tranşe din asistenţa financiară pentru Moldova va fi decisă după o evaluare a îndeplinirii condiţiilor de politică economică din memorandumul de înţelegere şi a condiţiilor politice.

Siegfried Mureșan: „Banii vor veni când guvernarea va lucra pentru oameni”

Iar vicepreședintele Comisiei pentru bugete din cadrul Parlamentului European, Siegfried Mureșan, a declarant că „Asistenţa macrofinanciară a UE pentru Moldova nu poate fi acordată până când autorităţile din Republica Moldova nu vor dovedi că lucrează doar în interesul cetăţenilor”. Potrivit lui, concluziile formulate luni de Consiliul Afacerilor Externe al UE arată că „Moldova mai are mulți pași de făcut pentru a beneficia de asistenţa macrofinanciară din partea UE”: "Există condiţionalităţi tehnice şi politice foarte clare pentru ca prima tranşă din aceşti bani să fie eliberată. Ele ţin de respectarea statului de drept, combaterea corupţiei şi mai ales, de punerea în acord a legislaţiei electorale cu recomandările Comisiei de la Veneţia. Republica Moldova trebuie să îndeplinească aceste condiţionalităţi, altfel banii nu vor putea fi acordaţi", a comentat eurodeputatul.

Surprinzător, premierul Pavel Filip a scris într-o postare pe Facebook că aceste concluzii ale Consiliului UE „marchează doi ani de reforme profunde”. Asta în timp ce liderii opoziției pro-europene, Maia Sandu și Andrei Năstase, spun că, de fapt, prin acele concluzii UE a avertizat dur guvernarea de la Chișinău, spulberând definitiv „majoritatea miturilor cu care guvernarea Plahotniuc-Filip manipulează cetăţenii Republicii Moldova despre aşa numitele reforme în beneficiul oamenilor”.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău