Români alungaţi din locuinţe de neonazişti în Irlanda de Nord

"Timp de decenii, Irlanda de Nord era sinonimul urii, al violenţei şi al vărsării de sânge în numele conflictului dintre republicanii catolici şi unioniştii protestanţi," scrie cotidianul din München. "Este cu atât mai trist că tocmai acum, când aceste răni par să se vindece încetul cu încetul, violenţa a revenit în Irlanda de Nord, de data aceasta ca ură oarbă împotriva muncitorilor din Europa de Est." În noaptea de 17 iunie, nu mai puţin de 115 cetăţeni români au fost alungaţi din locuinţe de către membrii grupării fasciste Combat 18. Oamenii au fost nevoiţi să se refugieze într-o biserică. Extremiştii i-au insultat pe români, le-au distrus geamurile şi i-au ameninţat chiar cu moartea, relatează Süddeutsche Zeitung. De teamă că aceste abuzuri se pot repeta, majoritatea victimelor îşi doresc să se întoarcă în ţară cât mai repede. Naomi Long, primar al oraşului Belfast, a declarat că nu va accepta ca românii să fie alungaţi de rasişti, relevă cotidianul bavarez, care -o citează, scriind: "Ei au dreptul să fie aici, şi vreau să fie trataţi cu respectul cuvenit fiecărui cetăţean".

În Irlanda de Nord, rasismul a ajuns să înlocuiască divergenţele confesionale dintre catolici şi protestanţi

Premierul britanic Gordon Brown a condamnat şi el aceste abuzuri şi a declarat că "trebuie făcut tot posibilul pentru a sprijini cele 20 de familii de români", citează Frankfurter Allgemeine Zeitung, care menţionează tragicele evenimente din Belfast într-un articol succint. La rândul lor, jurnaliştii de la Neue Zürcher Zeitung comentează atacul rasist şi conchid că "rasismul a ajuns să înlocuiască ura motivată de divergenţele confesionale dintre catolici şi protestanţi", ceea ce reprezintă o evoluţie deosebit de îngrijorătoare pentru Irlanda de Nord. "Numărul atacurilor rasiste s-a multiplicat de patru ori în ultimii şase ani, iar metodele folosite pentru intimidarea prezumtivilor adversari sunt identice cu cele din timpul violenţelor religioase", aminteşte cotidianul elveţian.

Protestele din Iran analizate de presa occidentală

Şi violenţele din Iran sunt comentate pe larg de presa occidentală. "Protestele curajoase demonstrează că nu există o susţinere atât de largă pentru Ahmadinejad în Iran cum credeau europenii în general", opinează Die Presse din Viena, adăugând că protestatarii nu luptă în primul rând pentru Mir Hossein Moussavi, contracandidatul preşedintelui, "ci pentru voturile lor dispărute, adică pentru democraţia în sine."

Dar nici democraţia în sine nu are şanse prea mari într-un stat ţinut sub control de mulahi, subliniază Algemeen Dagblad din Amsterdam. "În Iran, democraţia este un fel de joc la care participă doar o mână de jucători, iar în tribuna de onoare stă ajatollahul Khamenei, liderul suprem al revoluţiei islamice, arbitrul care decide cine are voie să participe la joc şi pentru cât timp. În ochii lui Khamenei, protestele pro-democratice din ultimele zile reprezintă un atac la adresa "revoluţiei islamice". Fiind însă foarte pragmatic, el a înţeles că nu poate să interzică democraţia complet", mai scrie analistul olandez. Şi Le Monde consemnează că totul se petrece "sub ochii vigilenţi ai ayatollahului Khamenei, care are mereu ultimul cuvânt în Iran." La rândul lor, jurnaliştii de la The Times din Londra critică expulzarea ziariştilor apuseni din Iran, subliniind că "ţările care încearcă să ascundă anumite evenimente, sunt suspectate pe bună dreptate că au de ascuns devieri grave."

Autor: Alexandra Sora
Redactor: Petre Iancu