Rijeka şi Galway: ″Capitalele″ pitoreşti ale Europei | Europa | DW | 04.02.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Rijeka şi Galway: "Capitalele" pitoreşti ale Europei

Oraşele Rijeka, din Croaţia, şi Galway, din Irlanda, deţin în acest an titlul de Capitală Culturală Europeană. Organizatorii au pregătit un program bogat şi atrăgător destinat vizitatorilor de pretutindeni.

Rijeka nu s-a numărat până acum printre principalele destinaţii turistice din Croaţia. Majoritatea turiştilor se îndreaptă spre Opatija sau spre staţiunile de pe coasta Adriaticii. Rijeka nu oferă plaje îmbietoare cu şezlonguri şi umbrele colorate. Şarmul orăşelului croat e de altă natură. 

Rijeka, fostul Fiume, se află la hotarul dintre Europa Centrală şi de Est. Oraşul portuar dispune de cetăţi medievale, palate impunătoare din perioada habsburgică, hale de piaţă în Jugendstil, piaţete în stil italian, dar şi blocuri din era socialistă, fabrici abandonate. Cine mai are nevoie de plajă!

Rijeka: O călătorie în timp

Rijeka Capitala Culturală Europeană 2020 (picture-alliance/dpa/K. Deckart)

Vechiul şi noul se împletesc în oraşul croat Rijeka

Până la Primul Război Mondial, Rijeka aparţinuse monarhiei austro-ungare, pentru ca din 1924 şi până în 1945 o bună parte din oraş să se afle sub dominaţie italiană, devenind apoi parte a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. În cadrul statului multietnic, Rijeka a ajuns să fie un oraş "model" socialist, cu şantiere navale, rafinării şi fabrici. Populaţia a crescut de la 25.000 la 200.000 de locuitori. După destrămarea Iugoslaviei, multe fabrici şi uzine au fost închise, ceea ce a dat naşterea la un şomaj ridicat. Locuitorii au avut de ales între sectorul de servicii şi ... emigrare. Astăzi mai trăiesc la Rijeka 130.000 de oameni. 

Vechiul transformat în nou

Rijeka a beneficiat, în acest an, de un sprijin de 40 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Oraşul din Golful Kvarner nu vrea să construiască clădiri noi, ci să le restaureze pe cele vechi. "Clădirile industriale părăsite sunt parte a identităţii oraşului, au o valoare narativă, motiv pentru care ne-am decis să nu le demolăm, ci să le dăm o nouă înfăţişare", explică Irena Kregar Šegota, şefa departamentului de comunicare al proiectului "Rijeka 2020". 

Nava "Galeb" încărcată de istorie

Rijeka, Galeb, Tito, Iugoslavia (picture alliance / PIXSELL)

"Galeb", fostul vas al lui Tito

"Galeb" ("Pescăruş"), iniţial un cargobot militar, ulterior iahtul lui Tito, urmează a fi transformat într-un muzeu. Turiştii sunt încântaţi de asemenea proiecte - mai puţin, însă, localnicii. "Unii asociază acest vas doar cu Tito şi Iugoslavia şi sunt sceptici cu privire la prezentarea acestui capitol din istoria noastră. Noi vrem să prezentăm întreaga istorie legată de acest vapor, care a început cu mult înaintea lui Tito şi care e foarte interesantă. Totodată credem că dacă ar deveni muzeu, nava ar putea fi o îndrăgită atracţie turistică şi, implicit, o importantă sursă de venit pentru oraş", a adăugat Irena Kregar Šegota.

Deschis, tolerant şi multicultural

Viaţa culturală trepidantă din Rijeka atrage şi mulţi artişti. Aici s-a născut şi mişcarea punk din Croaţia. "Portul diversităţii" este motto-ul oraşului Rijeka în acest an în care deţine statutul de Capitală Culturală Europeană. Localitatea este o poartă spre lume, prin care au sosit oameni de diferite naţionalităţi, culturi şi religii, transformând urbea într-un oraş cu totul deosebit. Altfel decât Croaţia ultraconservatoare, Rijeka este un oraş tolerant, deschis şi liber. Aici are loc festivalul LGBT "Smoqua" - fără incidente, ca în alte regiuni ale ţării, în care dreapta e din nou în ascensiune. "Rijeka este un oraş tolerant, care nu numai că acceptă aceste diferenţe, ci le şi trăieşte în viaţa de zi cu zi. Suntem şi primul oraş croat, parte a reţelei Consiliului Europei 'Intercultural Cities'. De aceea am ales 'Portul diversităţii' drept motto - mai spune Šegota.

Galway: "Ca Barcelona, dar cu ploaie"

Irlanda, Galway, Capitala Culturală Europană 2020 (picture-alliance/dpa/Tourism Ireland)

Orăşelul irlandez Galway atrage turişti şi prin numeroasele sale pub-uri

Munţi în fundal, o şosea în prim-plan şi un ţap care priveşte neîncrezător în obiectivul camerei de filmat. Aşa se prezintă oraşul irlandez Galway în Internet. Natură cât vezi cu ochii. Dar dacă priveşti mai în josul paginii, găseşti şi oferte culturale: muzică, dans, literatură, poezie. Câte ceva pe toate gusturile. 

Micul oraş universitar cu aproximativ 80.000 de locuitori se află pe coasta de vest irlandeză - la capătul Europei, cu deschidere spre Atlantic. Galway este un bastion al muzicii tradiţionale irlandeze. La fiecare colţ de stradă întâlneşti muzicanţi şi aceasta în ciuda timpului nefavorabil. "Galway e ca Barcelona, dar cu ploaie, căci aici plouă 240 de zile pe an", aflăm de la Helen Marriage, director artistic al programului Capitalei Culturale Galway 2020. Cine se satură de ploaia interminabilă, merge la pub. Orăşelul dispune de multe localuri în care se poate petrece de minune cu muzică tradiţională irlandeză şi bere.

Irlanda, Galway, pub (picture-alliance/dpa/Tourism Ireland)

Muzică şi voie bună într-un pub din Galway

 

Capitală Culturală Europeană pe timp de Brexit

Galway se află la aproximativ 160 de kilometri distanţă de frontierea cu Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii. Părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie a cam încins spiritele şi aici. Mulţi se tem să nu reizbucnească conflictul sângeros nord-irlandez, care a secerat deja viaţa a mii de oameni. "Evenimentul are loc la momentul potrivit. Avem nevoie de cultură mai mult decât oricând", subliniază ambasadorul irlandez de la Londra, Adrian O'Neill. 

Programul Capitalei Culturale Europene a început în ambele oraşe - Rijeka şi Galway - la 1 februarie şi va cuprinde pe tot parcursul anului numeroase evenimente, dedicate, între altele, şi migraţiei.