Revenirea tovarăşilor

Acelaşi ziar elveţian consemnează şi reinstalarea pericolului dictaturii din pricina setei de putere a altor prieteni ai Moscovei. De această dată e vorba de sandiniştii nicaraguani din subordinea lui Daniel Ortega, al cărui aparat politic juridic şi represiv, acuzat de a fi trucat alegerile locale de la 9 noiembrie intervine în forţă pentru a împiedica opoziţia să iasă în stradă.

În răstimp, presa germană dezbate pe larg utilitatea intervenţiei statului în protejarea unor firme particulare ameninţate de faliment. La stânga spectrului politic ziarul Frankurter Rundschau salută entuziast aruncarea peste bord a tuturor principiilor economiei de piaţă, pledând în favoarea subvenţionărilor masive, pe care, în contextul actualei recesiuni, cotidianul le califică drept "pragmatism".

La centru-dreapta, analiştii sunt de cu totul altă părere. Die Welt deplânge "recursul la banii contribuabililor întru salvarea unor întreprinderi" condamnate economic. E vorba de un demers "greşit" şi costisitor, care, potrivit ziarului berlinez, "împiedică însănătoşirea pieţii" şi blochează pe deasupra şansele muncitorilor de la Opel de a-şi păstra eventual locurile de muncă graţie unui alt investitor, capabil să ţină piept concurenţei.

O opinie similară exprimă şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, care nu înţelege să se "legitimeze post-festum" mai vechile decizii eronate ale unui management incapabil, recurgându-se în acest scop la taxele plătite de cetăţeni.

Unii observatori resping extinsa opinie, potrivit căreia vina integrală pentru problemele concernului Opel s-ar datora conducerii americane de la General Motors. Pforzheimer Zeitung atribuie o parte din responsabilitate guvernului federal, iar Tageszeitung din Berlin acuză şi managementul german.

Iar Saechsische Zeitung din Dresda cere statului să se pregătească pentru falimentul unor concerne, "investind mai mult în educaţie spre a deschide şansa apariţiei pe piaţă a unor firme inovatoare şi competitive".

Un subiect mai puţin controversat e proiectul legislativ menit să acorde noi atribuţii antiteroriste poliţiei judiciare federale. Sueddeutsche Zeitung se opune virulent proiectului şi elogiază landurile conduse de coaliţii de centru-stânga, care se opun extinderii prerogativelor poliţiei federale.

In fine, o serie de analişti semnalează consfătuirile exilaţilor tibetani din India, care, fără Dalai Lama, s-au întâlnit spre a-şi fixa viitoarea strategie după eşecul discuţiilor dintre regimul comunist chinez şi emisarii liderului spiritual tibetan. Passauer Neue Presse relevă că e vorba de "o întrunire istorică", marcată de amplificarea presiunilor în vederea declanşării unei insurecţii armate împotriva ocupanţilor chinezi din Tibet. Dalai Lama optase pentru revendicări moderate de autonomie şi refuzase lupta armată pentru independenţă. "Dar regimul chinez l-a condamnat la resemnare, promovând cu bună ştiinţă radicalizarea mişcării naţionale tibetane", remarcă ziarul din Passau. Or, a-i săpa cuiva groapa înseamnă a cădea în ea, mai relevă acelaşi ziar cu înţelepciune confucianistă.