Revenirea serviciilor și de ce n-ar vrea România să ajute Ucraina? | România | DW | 18.04.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Opinie

Revenirea serviciilor și de ce n-ar vrea România să ajute Ucraina?

România rămâne nehotărâtă în fața tragediei din Ucraina, nu vrea nici să ajute prea mult, dar nici să fie acuzată că nu a făcut nimic. Agresiunea rusă din Ucraina inspiră Bucureștiul la desolidarizare.

Volodimir Zelenski, Parlamentul României

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut, pe 4 aprilie, un discurs în Parlamentul României

România se întoarce spre sine și se închide, de teamă, din lipsă de empatie și de generozitate. Statul ia forme tot mai opresive sau, poate, doar se pregătește pentru vremuri și mai tulburi. Primul ministru, Nicolae Ciucă a spus fără ocolișuri că „trebuie să fim pregătiți pentru o criză de durată și pentru situația în care această criză se va extinde mai aproape de granița noastră”. Fostul general încearcă să pregătească populația pentru ce-i mai rău? Sugerează că războiul poate ajunge la frontierele României? Și că în consecință tot ceea ce face guvernul, face după această logică ieșită din normalitate? Nu e vorba doar despre punerea Justiției între paranteze, ci și despre anularea jocului democratic prin marginalizarea opoziției politice sau chiar eliminarea ei, prin neutralizarea jurnaliștilor incomozi, prin revenirea serviciilor secrete în prim-plan.

Guvernul Ciucă a adoptat recent prin ordonanță de urgență o decizie UE, căreia i-a adăugat prevederi care introduc SRI și SIE în Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe  non-europene, comisie din care fac parte reprezentanți ai guvernului și Consiliului Concurenței. Altfel spus, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe vor avea acces direct la documentele potențialilor investitori și, ar putea fi suspectate, că ar bloca unele companii în favoarea altora.

E posibil ca unele anchete specifice să arate fluxuri suspecte de bani  care ies din țară, importuri și exporturi care au legătură cu Rusia și care continuă să se facă și după ce Uniunea Europeană a impus sancțiuni. Diferite afaceri care implică relații ruso-române se derulează acum prin Turcia, țară care nu a aderat la sancțiunile internaționale, așa că unele lucruri care se exportau în Rusia sau se importau din Rusia ajung în cele din urmă la destinație, chiar dacă ceva mai târziu din cauza rutei ocolitoare. Există suspiciuni și asupra unor companii din Republica Moldova, care ar lucra în numele unor societăți rusești, dar mai ales sunt sub lupă afaceri care ascund spălări de bani. Toate acestea presupuse nereguli puteau fi, însă, cercetate și anchetate de Justiție, fiindcă implicarea serviciilor de informații în afaceri, i-ar putea descuraja pe eventualii investitori serioși. În fond, investițiile non-UE sunt și cele americane, canadiene, britanice, australiene, japoneze.

Serviciile erau oricum implicate, chiar dacă nu direct, în deciziile importante pe care le-a luat România. Poate, și în unele eșecuri. Abandonarea discreției ar putea fi riscantă și inutilă. Ar putea ieși la iveală detalii neplăcute din rivalitatea cronică SRI - SIE și s-ar putea vorbi de favoritisme și de intimidări.

Oare decizia României de a avea un profil nesemnificativ în sprijinirea Ucrainei face parte tot din analiza celor două servicii de informații? Și ce argumente ar sta la baza acestei neimplicări? Nemulțumiri istorice, teama de revanșa Rusiei sau veșnica dilemă națională pe care a avut-o România în situații limită?

Dintr-oanaliză comparativă făcută de G4media.ro rezultă că în afara Ungariei, România și Bulgaria sunt statele europene cele mai rezervate în ajutorarea Ucrainei. Astfel, România o țară cu peste 20 de milioane de locuitori și un Produs Intern Brut de 223 de miliarde de euro i-a trimis Ucrainei 2.000 de căști de protecție și 2.000 de veste antiglonț în valoare de 2 milioane de euro. Estonia, în schimb, un stat cu 1,3 milioane de locuitori și un Produs Intern Brut sub 35 de miliarde de euro a ajutat Ucraina cu aproape 1400 de tone de tehnologie militară în valoare de 222 de milioane de euro, plus sistemele antitanc Javelin, mine antitanc, muniție, echipamente de protecție, arme de calibru mic, 13 vehicule, obuziere , 50.000 de rații de câmp.

Există o răceală, dacă nu chiar o aversiune oficială față de eroismul ucrainean. Dincolo de discursuri și declarații, e evidentă inadecvarea Bucureștiului și lipsa solidarității la nivel politic. Felul în care a fost primit președintele ucrainean în Parlamentul României și discursurile de întâmpinare spun totul despre cum privește elita politică autohtonă lupta pentru supraviețuire a ucrainenilor.