1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum funcţionează logica disuasiunii?

Andreas Noll
14 martie 2022

Au fost un simbol al Războiului Rece, dar după ameninţările Moscovei armele atomice au revenit în atenţia opiniei publice. Şi guvernul german a recunoscut că vrea să achiziţioneze avioane invizibile F-35.

https://p.dw.com/p/48SJL
1971: test atomic în Atolul Mururoa
1971: test atomic în Atolul MururoaImagine: dpa/picture alliance

Când preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a plasat forţele atomice ale ţării într-un "regim special de stare de alertă", la începutul războiului din Ucraina, agitaţia a fost mare în Europa. După acest avertisment adresat vestului, a urmat un al doilea pas: la începutul lunii martie preşedintele a ordonat submarinelor purtătoare de armament atomic şi unităţilor mobile de rachete să efectueze o manevră militară. Îşi ameninţă astfel Putin adversarii din vest cu o lovitură atomică?

Conflictul din Ucraina - Rusia testează arme atomice
Conflictul din Ucraina - Rusia testează arme atomice la Kura, în estul ţăriiImagine: imago images/Cover-Images

Rusia deţine cel mai mare arsenal atomic din lume, cu peste 6300 de focoase nucleare. Dintre partenerii NATO, SUA are cel mai mare arsenal strategic, compus din aproximativ 5800 de focoase. Franţa deţine aproape 300 de focoase şi Regatul Unit al Marii Britanii aproximativ 215. Cifre exacte nu există fiindcă aceste informaţii sunt strict secrete.

Numărul focoaselor nucleare la nivel mondial în 2020
Numărul focoaselor nucleare la nivel mondial în 2020

Cum se poate apăra Europa de un atac cu arme atomice?

Chiar dacă se vorbeşte despre o "umbrelă de protecţie nucleară" a SUA, un atac atomic asupra Europei nu poate fi împiedicat cu mijloace militare. "Umbrela de protecţie" se bazează mai degrabă pe raţionamentul că un adversar nu ar îndrăzni să atace state NATO cu arme atomice fiindcă ar trebui să se aştepte la o contralovitură.

O astfel de ripostă ar putea ordona şi executa toate puterile nucleare care sunt membre ale NATO: şi SUA, şi Franţa şi Marea Britanie. Toate cele trei state dispun de rachete nucleare strategice, care pot fi, între altele, lansate de la bordul unor submarine. Astfel, o contralovitură este posibilă în orice scenariu imaginabil.

Psihologia disuasiunii

Puterile nuclare ale NATO urmăresc diverse strategii de descurajare. Franţa şi Marea Britanie mizează pe o aşa-numită descurajare minimă. Ele nu pleacă de la premisa că un schimb de lovituri atomice s-ar prelungi pe durata mai multor zile. Lor le este suficientă capacitatea de a plăti cu aceeaşi monedă un prim atac, sau de a stopa acţiunea inamicului printr-un "tir final de avertisment" (Franţa).

SUA în schimb mizează pe o disuasiune mai amplă, care cuprinde şi arme atomice cu putere redusă. Aceasta înseamnă că Pentagonul se gândeşte măcar teoretic la posibilitatea unui "război nuclear limitat".

Din punct de vedere juridic nu trebuie uitat că orice atac nuclear ar încălca dreptul internaţional prin masivele sale efecte asupra populaţiei civile. Excepţie ar putea face, teoretic, un atac nuclear limitat asupra unei nave de război aflate în largul mării.

Franţa | Submarinul atomic Suffren | Preşedintele Emmanuel Macron
Preşedintele decide: Emmanuel Macron vizitează la Cherbourg submarinul atomic "Suffren"Imagine: Ludovic Marin/AFP/Getty Images

Cum contribuie Germania la disuasiune?

Germania participă la disuasiune în Europa prin avioanele tip Tornado ale aviaţiei sale militare, staţionate la baza Büchel din landul Renania-Palatinat. Avioanele cu echipaj german ar lansa în caz de forţă majoră bombe atomice ale SUA asupra ţintelor. Cel puţin o dată pe an piloţii Luftwaffe simulează astfel de misiuni.

Pe lângă Germania, şi Olanda, Belgia şi Italia iau parte la aşa-numita "participaţie nucleară a NATO". Între 100 şi 150 de bombe atomice gravitaţionale, certificate pentru aceste avioane, sunt depozitate în prezent în Europa, potrivit unor relatări. "Bombele în cauză sunt relicte ale unor vremuri trecute. Valoarea lor militară este redusă", spune Peter Rudolf, politolog şi cercetător în cadrul fundaţiei Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP) din Berlin. Pentru ca acestea să poată fi lansate asupra ţintelor, este nevoie de eliminarea aviaţiei şi antiaerienei inamice, ceea ce ar putea fi posibil doar într-un război de mari proporţii.

Baza aeriană Büchel, unde se află şi bombe atomice ale SUA
Baza aeriană Büchel, unde se află şi bombe atomice ale SUAImagine: picture alliance/dpa

Guvernul german a anunţat luni că va dota Luftwaffe cu avioane invizibile tip F-35 în cadrul unui program de modernizare în valoare de multe miliarde de euro. F-35 este considerat cel mai modern avion de luptă din lume şi va fi achiziţionat şi pentru aşa-numita participare nucleară a Germaniei. Avioanele au formă şi înveliş exterior speciale, fiind greu de detectat de sistemele radar inamice.

Anii trecuţi SUA ar fi început să producă o variantă perfecţionată a acestor bombe gravitaţionale, care ar fi, între altele, mai precisă.

Chiar dacă politicienii consideră participarea nucleară până astăzi ca pe un simbol politic important, ea avea pentru Germania o importanţă mult mai mare în Războiul Rece decât astăzi. În vremurile Pactului de la Varşovia, Germania ar fi fost principalul câmp de luptă într-un conflict cu NATO. Participarea nucleară i-a oferit guvernului federal de la Bonn posibilitatea de a influenţa măcar parţial strategia nucleară a NATO.

Avion Tornado al Luftwaffe
Deocamdată Luftwaffe nu poate transporta bombe atomice decât cu avioane de tip Tornado, învechiteImagine: Rainer Jensen/dpa/picture-alliance

Cine planifică folosirea armelor atomice?

În cadrul NATO există din anul 1966 Grupul de Planificare Nucleară (NPG), în cadrul căruia se discută scenariile de folosire a armelor atomice. În NPG sunt reprezentate toate statele NATO, cu excepţia Franţei, care merge pe un drum propriu în privinţa descurajării. Acest grup se reuneşte măcar o dată pe an la nivel de miniştri ai Apărării şi, în caz de necesitate, la nivel de ambasadori.

Reuniune la Bruxelles a miniştrilor Apărării din ţările NATO
Reuniune la Bruxelles a miniştrilor Apărării din ţările NATO Imagine: Olivier Matthys/AP/picture alliance

Cine decide folosirea armelor atomice?

Cu privire la folosirea armelor atomice ale SUA staţionate în Germania, Italia, Belgia şi Olanda decide preşedintele SUA. El ar decide folosirea bombelor iar ţările în care sunt staţionate (de exemplu Germania) ar urma să aprobe lansarea acestora prin intermediul avioanelor proprii. Înaintea unei astfel de misiuni ar avea loc probabil consultări cu ceilalţi parteneri din cadrul NATO.

Cu privire la folosirea arsenalului nuclear francez decide singur preşedintele Franţei. În Marea Britanie decide premierul. Cele trei centre de decizie pentru folosirea armelor nucleare sunt considerate un element de disuasiune fiindcă adversarului îi este astfel mai greu să calculeze reacţia NATO în cazul unui atac.

Se vor folosi arme atomice în războiul din Ucraina?

Doctrina militară rusă nu e complet străină de folosirea unor arme atomice tactice pe câmpul de luptă. Rusia deţine astfel de arme, la fel ca şi SUA. În mass media s-a discutat după invazia rusă în Ucraina despre posibilitatea folosirii unor astfel de arme atomice tactice în regiunea Mării Negre, dar până acum vestul nu are indicii că Rusia ar plănui sau ar pregăti aşa ceva.

Rachetă rusească de croazieră 9M729
Rachetă rusească de croazieră 9M729, care poate transporta un focos nuclearImagine: Pavel Golovkin/AP/picture alliance

"Ameninţările Rusiei au mai ales o funcţie politică", spune politologul Rudolf. "Este un mesaj adresat SUA, să nu se amestece în Ucraina dincolo de o anumită limită." Ameninţări asemănătoare s-au făcut auzite şi în urmă cu opt ani, în contextul anexării Crimeei, a reamintit el.