Reuniunea miniştrilor de externe din Uniunea Europeană: în primplan, Iranul şi Serbia

În ambele cazuri, miniştri de externe ai Uniunii, reuniţi la Bruxelles, au decis că uşa Europei rămâne deschisă. Pentru negocieri privind programul nuclear în cazul Iranului, pentru un parteneriat mai strâns, în cazul Serbiei. Autorităţile de la Teheran şi Belgrad trebuie însă să ia, în acest sens, acele decizii importante pe care le aşteaptă Uniunea.

Uniunea Europeană doreşte să implementeze, începând din 21 februarie, sancţiunile decise împotriva Iranului de Consiliul de Securitate al ONU. Miniştrii de externe din forul comunitar au mai decis să ofere Teheranului noi negocieri, dacă autorităţile iraniene vor pune capăt controversatului proces de îmbogăţire a uraniului.

Rezumarea negocierilor cu Iranul

Foarte recent, atât şeful diplomaţiei europene, Javier Solana, cât şi ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, au discutat cu negociatorul-şef iranian, Ali Laridjani. Steinmeier, preşedinte în exerciţiu al Consiliului European, a rezumat astfel convorbirile:

”Amândoi am avut impresia că în Iran există din nou dorinţa de revenire la masa tratativelor. Trebuie acum să vedem dacă partea iraniană este dispusă să îndeplinească şi condiţiile necesare pentru reluarea dialogului. Poziţia noastră rămâne aceea de a lăsa Iranului uşa deschisă pentru negocieri, dacă va face ceea ce noi considerăm necesar.”

Uniunea Europeană şi Statele Unite se tem că Iranul încearcă să obţină arme nucleare. Teheranul susţine însă mereu că programul său nuclear are exclusiv scopuri paşnice. Mingea este acum în terenul iranienilor, spun diplomaţii europeni.

Viitorul provinciei Kosovo

O altă minge politică, într-o altă criză cu impact internaţional, şi anume cea privind rezolvarea viitorului statut al provinciei Kosovo, se află în terenul Serbiei. Uniunea sprijină planul mediatorului ONU, care acordă provinciei majoritar albaneză o suveranitate limitată. Preşedintele Consiliului European, Frank-Walter Steinmeier, se aşteaptă că Serbia să renunţe la opoziţia sa faţă de propunerile emisarului Marti Ahtisaari. Steinmeier îşi pune speranţele în noul executiv sârb, care va fi format după alegerile legislative din ianuarie:

”Populaţia sârbă a dovedit la recentele alegeri că este foarte conştientă de calea pe care trebuie să o urmeze ţara. În acest sens, numărul mare de voturi în favoarea forţelor democratice a fost neaşteptat de mare. Acum se formează în Serbia un nou guvern, unul care trebuie să respingă autoizolarea ţării şi să aleagă drumul spre Europa.”

Oferta pentru Serbia

Uniunea Europeană oferă Serbiei reluarea negocierilor de asociere, de îndată ce noul executiv va dovedi că este dispus să coopereze masiv cu Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război de la Haga. De altfel, aceste negocieri au fost întrerupte de Bruxelles tocmai din cauza refuzului Belgradului de a-l preda pe cel mai căutat suspect de crime de război, generalul sârb, Ratko Mladici.

Situaţia din Orientul Mijlociu

Într-o altă criză, cea din Orientul Mijlociu, miniştri de externe ai Uniunii văd semne de speranţă şi salută acordul de creare a unui guvern de uniune naţională în teritoriile palestiniene. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru politică externă, Javier Solana:

”Ne punem mari speranţe că executivul palestinian de uniune naţională va reuşi să deschidă calea pentru reluarea procesului de pace în regiune.”

Frank-Walter Steinmeier a anunţat că pe 21 februarie se va reuni la Berlin Cvartetul pentru Orientul Mijlociu, format din Uniunea Europeană, Rusia, Statele Unite şi ONU, pentru a analiza noile evoluţii din regiune. Extinderea ajutorului financiar european pentru familiile palestiniene este una din priorităţile comisarului european pentru politică externă, Benita Ferrero-Waldner.