1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Reuniunea de la Castelul Mimi în atenția presei germane

2 iunie 2023

Summitul CPE găzduit de Republica Moldova ocupă spații ample în presa din Republica Federală. Consultările transmit un mesaj puternic Rusiei, dar multe semne de întrebare persistă.

https://p.dw.com/p/4S6pS
CPE, reuniune
Impresii de la reuniunea găzduită în Republica MoldovaImagine: Anna Gluschko/DW

Cotidianul berlinez TAZ (Die Tageszeitung) amintește deviza sub care s-a desfășurat reuniunea: ”Toată lumea alături de Zelenski, toată lumea împotriva lui Putin”. Mesajul nu a suferit nicio fisură, chiar dacă președintele reales al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și-a anulat deplasarea în Republica Moldova cu puțin timp înainte de reuniune, scrie TAZ. 

Publicația amintește că ”însăși componența Comunității Politice Europene, din care fac parte toate țările UE și celelalte state europene, mai puțin Rusia și Belarus mărturisește unul dintre motivele existenței acestui for – formarea unei alianțe împotriva războiului rusesc de agresiune, dincolo de granițele UE”. 

Summit în R. Moldova
Preşedinţii Ucrainei şi Republicii Moldova, Volodimir Zelenski şi Maia SanduImagine: Vladislav Culiomza/REUTERS

În ceea ce privește ”mica Moldovă”, alegerea ei ca țară gazdă pentru a doua reuniune europeană în format XXL nu a fost câtuși de puțin întâmplătoare. ”Această țară se învecinează cu România, membră a UE, la vest, și cu Ucraina, la est. Cu mult curaj, Moldova, ultima dintre fostele republici sovietice, devenită independentă la începutul anilor '90, încearcă acum, sub conducerea Maiei Sandu, aleasă președintă în 2020, să scape de strânsoarea Rusiei”, scrie TAZ. 

Aderarea la UE sub semnul întrebării

Amintind de ”presiunea delicată” exercitată de Sandu asupra liderilor UE, pe care aceasta încearcă să îi convingă de necesitatea aderării țării ei la blocul comunitar până la finele actualului deceniu, TAZ susține cauza Moldovei: ”Această țară merită cu siguranță să adere la UE. Deși extrem de săracă, Moldova a primit mai mulți refugiați ucraineni pe cap de locuitor decât orice altă țară relativ bogată din UE. Republica Moldova este inima politică a Europei în această săptămână, a rostit însăși lidera Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care însă nu a indicat o dată precisă pentru aderare. Cu toate acestea, Sandu era optimistă la finalul summitului, care a fost cel mai mare eveniment de acest fel din istoria Moldovei. Țara este ireversibil pe drumul spre UE, a spus ea”. 

TAZ temperează elanul Chișinăului remarcând o evidență: ”Aproape nimeni de la Bruxelles nu crede că aderarea la UE ar putea avea loc până în 2030, așa cum speră Moldova. Summitul CPE este în primul rând un semnal adresat Moscovei, a declarat un diplomat UE înainte de reuniune. Este vorba de geopolitică și asta în vecinătatea apropiată atât de râvnită de Putin. UE vrea să își extindă sfera de influență și nu are scrupule în această privință. De altfel, marți, Bruxellesul a impus sancțiuni împotriva oligarhului pro-rus Ilan Șor, care este acuzat că încearcă să destabilizeze Republica Moldova”. 

Aderarea la NATO, tot un semn de întrebare

Sediul guvernului din Chişinău
Moldova şi năzuinţa ei europeană. În imagine, sediul Guvernului din ChişinăuImagine: Alexander Burakov/DW

Liderii europeni sunt zoriți inclusiv de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care vrea să își ducă țara nu doar în UE, ci și în Alianța Nord-Atlantică, mai scrie TAZ. Mai mult, el a indicat faptul că decizia ”trebuie luată chiar anul acesta”. 

Numai că SUA și Germania sunt în continuare sceptice în ceea ce privește aderarea Ucrainei la NATO, scrie TAZ, care evidențiază riscul sporit al unei confruntări directe între puterile nucleare SUA și Rusia. Iar în ceea ce privește UE, Franța este țara care apasă pedala de frână. ”Macron, autorul inițiativei Comunității Politice Europene, a avut în minte un fel de sală de așteptare, menită să țină aproape țările dornice de aderare, dar în același timp la distanță”. 

Ziarul conchide mai degrabă pesimist: 

”Chiar dacă potrivit cancelarului german Olaf Scholz, Comunitatea Europeană nu trebuie să devină o UE de mâna a doua, după cum avertiza el în discursul despre UE din 2022, de facto, exact asta se întâmplă. Însă poți purta conversații agreabile chiar și într-o sală de așteptare. În definitiv acesta este scopul reuniunilor: pentru ca șefii de stat să poată schimba opinii abătându-se de la notele de discurs scrise de consilierii lor”. 

FAZ: ”Europa aduce Moldova în mijlocul ei”

La Bulboaca se află podgoria familiei Mimi, care a construit aici un castel grandios în urmă cu 130 de ani și care încă produce vinuri excelente, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. 

”Acest loc reprezintă cea mai bună parte a istoriei pline de evenimente a Moldovei, precum și un viitor mai bun, dacă ne uităm la centrul de spa și la hotelul modernizat acum câțiva ani. Însă acest loc nu este departe nici de amenințătorul prezent al războiului”, scrie FAZ. 

Rusia și Belarus nu au fost invitate la reuniune, deși nimeni nu contestă faptul că ambele țări aparțin Europei din punct de vedere geografic, notează jurnaliștii de la Frankfurt. 

Caricatură de Serghei Elkin
Caricatura înfăţişându-i pe liderii Belarusului şi Rusiei, Lukaşenko şi Putin, trăgând cu urechea la reuniunea din Republica MoldovaImagine: DW

”Nici faptul că sunt conduse în mod autocratic nu este un motiv de excludere, căci altfel nu ai fi trimis invitație Azerbaidjanului. Singurul motiv pentru neinvitarea Moscovei și Minskului la reuniune este alierea lor într-un război care a pus sub semnul întrebării arhitectura europeană de pace și securitate, după cum a spus cancelarul german Olaf Scholz”. Este important, a spus el, ca toate statele care nu nutresc planuri revizioniste să se adune în acest fel", scrie FAZ. 

Acest numitor comun al CPE a fost exprimat în "fotografia de familie" a tuturor șefilor de state și de guverne, care i-au luat în mijlocul lor pe Sandu și Zelenski. Acesta a fost cel mai important semnal transmis de la Castelul Mimi: În fața agresiunii rusești, Europa este unită alături de Moldova și Ucraina, conchide FAZ, nu înainte de a aminti că perspectiva aderării la UE și NATO pentru cele două țări comportă aspecte deosebit de spinoase. 

NZZ: ”Adunare la porțile Ucrainei”

Mai puțin entuziast, Neue Zürcher Zeitung constată că, dincolo de hotarele unei simbolice solidarități contra Moscovei, rolul așa-numitei Comunități Politice Europene rămâne vag. ”În principiu, șefii de stat și de guvern sunt de acord că astfel de discuții informale sunt utile în fața aparatului de cafea”, scrie, malițios, NZZ. 

Jurnaliștii elvețieni atrag atenția că ”există voci care descriu CPE ca fiind un vestibul pentru viitorii membri ai UE. Aceasta în ciuda faptului că cel puțin două țări, Regatul Unit și Elveția, nu au nicio intenție de a adera la UE”. 

În plus, mai punctează NZZ, ”se pune întrebarea cum se distinge CPE de Consiliul Europei, care numără mai mult decât cele 27 de state UE, incluzând Elveția. Șefii de state și de guverne ai acestora s-au reunit la Reykjavik la jumătatea lunii mai, pentru a patra oară în istoria de 74 de ani a instituției”. Ziarul elvețian citează un oficial UE, potrivit căruia Consiliul Europei se concentrează pe valori, iar CPE pe geopolitică. 

Un succes pentru Republica Moldova

Consultându-i busola politica, NZZ constată că președinta Maia Sandu, pentru a scăpa de imperiul lui Putin, se îndreaptă spre vest. 

”Hotărârea ei a devenit evidentă în martie, când limba română a devenit singura limbă oficială în Republica Moldova. De asemenea, Sandu a bifat un succes simbolic atunci când UE a acordat Moldovei - împreună cu Ucraina - statutul de țară candidată, în vara anului 2022. Or, din acest punct de vedere, desfășurarea celui de-al doilea summit al CPE în Moldova este un succes pentru această țară, chiar și în lipsa deciziilor politice”, conchide influentul ziar elvețian. 

Vlad Drăghicescu Jurnalist DW din 2008, focalizat asupra evenimentelor care contează.