1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Retrasarea granițelor în Balcani - o idee recurentă, proastă

James W. Pardew
4 septembrie 2018

Vineri, la Bruxelles, va avea loc o nouă întâlnire a șefei diplomației europene, Mogherini, cu președintele sârb, Vucici și omologul său kosovar, Thaci. Pe agendă: un posibil schimb de teritorii între Serbia și Kosovo.

https://p.dw.com/p/34IOS
Hashim Thaci, Federica Mogherini & Aleksandar Vucici
Imagine: Europäische Kommission

Fostul diplomat american şi mediator în Balcani James Pardew este semnatarul comentariului DW dedicat problemei retrasării granițelor în Balcani.

Diplomația americană în Balcani nu a avansat niciodată, de la Acordul Dayton pentru Bosnia în 1995 și până la declararea independenței Kosovo în 2008, ideea retrasării granițelor între statele fostei Iugoslavii. 

În loc de a propune schimbarea granițelor naționale, Washington-ul întotdeuna a preferat să rezolve disputele entice prin instrumente democratice. La modul practic, discuțiile purtate de SUA erau oricum destul de dificile, fără a adăuga problemele interminabile ale negocierilor legate de granițele naționale.

În negocierile asistate de UE-SUA ale Acordului de la Ohrid, care a prevenit un război civil etnic în Macedonia, părțile implicate nu au luat niciodată în considerare o separare teritorială ca soluție la problemele lor. De fapt, Acordul de la Ohrid prevede, ca principu de bază, faptul că ”Nu există soluții teritoriale la probleme etnice”.

Ceea ce au acceptat, totuși, SUA a fost trasarea unei granițe interne între Republika Srpska și Federația Bosnia-Herțegovina, în cadrul Acordului Dayton pentru Bosnia. Separarea produsă de acel element al Acordului Dayton a creat numai tensiuni etnice și a încurajat amestecul extern în problemele domestice ale Bosniei.

Poziții naționaliste și rasiste

Din păcate, din când în când, cineva apare și redescoperă rezolvarea disputelor etnice prin schimbarea granițelor naționale. Ultima propunere, care se pare că a câștigat ceva popularitate la Priștina, este să se ofere la schimb nordul Kosovo deasupra râului Ibar, unde trăiesc mulți sârbi, cu o bucată de teren din sudul Serbiei, pe Valea Preșevo, unde trăiesc albanezi. Aparent, acest troc le va permite celor două state, Kosovo și Serbia, să se îndrepte în direcția aderării la Uniunea Europeană.

Negocierea acestui schimb de teritorii este o idee foarte proastă. Retrasarea granițelor naționale, cu scopul de a rezolva dispute etnice, este o practică din era colonială, gândită să creeze teritorii extinse pure din punct de vedere etnic. Ideea le place promotorilor unui naționalism etnic și conține o clară componentă rasistă. Nu a rezolvat disputele entice în trecut și are puține șanse să o facă acum.

James Pardew, fost diplomat american
James Pardew, fost diplomat americanImagine: DW/B. Georgievski

Cum rămâne cu sârbii care trăiesc în restul teritoriului Kosovo? Cum rămâne cu sârbii care trăiesc în Valea Preșevo și cu albanezii care trăiesc sau au proprietăți în nordul Kosovo?

În interesul Rusiei

Un troc de teritorii între Serbia și Kosovo va crea probabil și mai multă instabilitate în regiune. Dacă se va realiza, Serbia și Republika Srpska din Bosnia aproape cu siguranță vor cere și ele alte trocuri de teritorii.

Efortul susținut al Rusiei de a promova instabiitate în Balcani este un alt motiv pentru care trebuie să fim atenți în ceea ce privește schimbul de teritorii între Serbia și Kosovo. Având în vedere legăturile Belgradului cu Moscova și eforturile Rusiei de a semăna discordie în Balcani, ideea de a retrasa granițele se potrivește mănușă cu strategia Rusiei de a submina democrația și stabilitatea în regiune. Retrasarea granițelor în Balcani ar fi asemănătoare cu acțiunile Rusiei în Georgia și în Ucraina.

James Pardew a lucrat în cariera sa pentru armata americană şi la Departamentul de Stat. A jucat un rol foarte important ca mediator din partea SUA în cadrul eforturilor internaţionalede pacificare a Balcanilor în anii '90. A fost ambasador american în Bulgaria din 2002 până în 2005. Pardew şi-a publicat recent prima carte, "Peacemakers: American Leadership and the End of Genocide in the Balkans."

Din nefericire, administrația Trump, prea concentrată pe ea însăși, este absentă în rezolvarea problemelor importante ale Europei din prezent. Administrațiile republicane nu au arătat niciodată prea mare interes pentru Balcani, iar Trump este cu atât mai puțin interesat. John Bolton, actual consilier pentru siguranța națională a SUA, a anunțat acum câteva zile - culmea ironiei - la Kiev, că SUA nu se va opune unei eventuale schimbări de teritorii între Kosovo și Serbia.  

Calea democrației

Trasarea unor noi linii pe hartă pare întotdeauna o soluție simplă. Dar nu este. Vor rămâne probleme nesoluționate referitoare la sârbii care trăiesc în Kosovo și la albanezii care trăiesc în Serbia. Valoarea teritoriului transferat va fi dificil de determinat. Kosovo va solicita probabil recunoaștere totală a suveranității sale și a separării de Serbia, înainte de orice înțelegere. Accesul Serbiei la zonele istorice aflate în Kosovo va trebui de asemenea rezolvat. Chestiunile de negociat sunt deosebit de dificile, fără a avea garanția unui acord.  

Decizia de indepărtare de la principiul democratic al egalității cetățeniei pentru a rezolva tensiuni etnice printr-un concept alternativ de separare etnică pe teritorii va distruge eforturile internaționale care au stopat și au prevenit războaiele în Balcani între 1995 și 2008.

Implementarea principiilor democratice - justiție egală, șanse și tratamente egale pentru toți cetățenii - s-ar putea să dureze mai mult și să necesite mai multe eforturi pentru a ameliora relațiile inter-etnice în regiune. Dar pe termen lung, egalitatea tuturor cetățenilor garantată de democrație este o strategie mult mai bună și mai stabilă pentru rezolvarea tensiunilor etnice rămase în Balcani decât retrasarea unor granițe.

James Pardew a lucrat în cariera sa pentru armata americană şi la Departamentul de Stat. A jucat un rol important ca mediator din partea SUA în cadrul eforturilor internaţionale de pacificare a Balcanilor în anii '90. A fost ambasador american în Bulgaria din 2002-2005. Pardew şi-a publicat recent prima carte, "Peacemakers: American Leadership and the End of Genocide in the Balkans."