Republica Moldova: Retrospectiva politicii externe | Moldova | DW | 30.12.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Republica Moldova: Retrospectiva politicii externe

Politica externă a Republicii Moldova a fost, în 2019, strâns legată de evenimentele și evoluțiile politice interne.

În pofida mai multor declarații, relația cu partenerii externi a fost dependentă de culoarea partidului politic aflat la guvernare, oscilând între vest și est. Cu toate acestea, s-au împlinit, în 2019, cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE, iar statisticele arată că acest acord a adus Republicii Moldova numeroase beneficii. Pe de altă parte, vizitele frecvente ale președintelui Igor Dodon la Moscova demonstrează dorința unor forțe politice de a păstra R. Moldova pe orbita de influență a Federației Ruse.

UE cel mai important partener

Începutul acestui an nu prevestea nimic bun în relația cu partenerii externi. Partidul Democrat, aflat la guvernare, nu era privit cu ochi buni de occidentali, iar din cauza mai multor derapaje, cum ar fi cele din justiție, s-a ajuns chiar la stoparea suportului bugetar pentru țară. Nici după alegerile din februarie situația nu s-a schimbat, iar partenerii externi au devenit mult mai prudenți în declarații, încercând să vadă cum vor evolua lucrurile. Situația s-a schimbat radical, după ce în luna iunie a fost ales un nou guvern condus de Maia Sandu. Atunci se crea impresia că toți partenerii externi ar fi ajuns la o înțelegere și că susțin o coaliție nefirească între partidul socialiștilor, declarat pro-rus și partidele care se declarau pro-europene. Mai mult ca atât, partenerii externi afirmau că vor debloca asistența, dar că vor fi atenți la evoluția politică de la Chișinău.

Acest an a fost marcat și de un alt eveniment important pentru țară – cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE. Datorită Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), R. Moldova s-a apropiat semnificativ de UE, care a devenit principalul partener economic al țării. Astăzi, aproximativ 70% din exporturile moldovenești sunt orientate spre piața UE, iar importurile reprezintă aproape 50%. Impactul net al exporturilor în UE este estimat la peste 367 de milioane euro, contribuind la crearea a peste 15 mii de locuri de muncă și ajutând la creșterea cu 5% a veniturilor la buget și cu 320 de milioane de euro a investițiilor în sectorul privat.

Tot cu cinci ani în urmă, la 28 aprilie 2014, Republica Moldova devenea prima țară din Parteneriatul Estic, care beneficia de regimul fără vize cu UE. Potrivit autorităților de la Chișinău, pe parcursul acestor ani, fiecare al doilea moldovean, adică peste două milioane de persoane, a călătorit în țările UE cu pașaportul biometric.

Totuși, în pofida acestor cifre, nici până astăzi relația cu partenerii externi nu mai e cum a fost până la scandalului legat de furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar. Funcționarea instituțiilor democratice, fortificarea statului de drept și a independenței justiției nu au cunoscut transformări, fapt care a afectat puternic relația cu partenerii externi. Acestea au fost unele din motivele din care R. Moldova s-a transformat dintr-o „istorie de succes” în „restanțieră” în relațiile cu partenerii occidentali.

Iulian Groza: Relația noastră cu UE a cunoscut atât urcușuri, cât și coborâșuri

Iulian Groza: Relația noastră cu UE a cunoscut atât urcușuri, cât și coborâșuri

„Relația noastră cu UE a cunoscut, pe parcursul acestui an, atât urcușuri, cât și coborâșuri. A fost un an plin de evenimente și cu intensitate diferită. Ne aducem aminte de luna iunie, care a marcat relația cu UE. Același lucru, într-un fel, se observă și în luna noiembrie, odată cu schimbarea guvernului şi datorită modului în care s-a produs acest eveniment. Eu aș spune că în acest an s-a reușit confirmarea unei abordări consecvente din partea UE în raport cu R. Moldova. Imaginea, per ansamblu, a UE a devenit mai consolidată. Astfel, indiferent de cine s-a aflat la guvernare, UE a reușit să mențină o legătură directă cu ceea ce stă la fundamentul relațiilor noastre, adică aspectul valoric. Evident că modul în care a fost dat jos guvernul Sandu a trezit nedumerire și nemulțumire din partea partenerilor noștri europeni. Nu cred că nu era o stare de anticipat, deoarece existau apeluri, care apăreau univoc, din partea acestor parteneri în raport cu acea coaliție neortodoxă între PSRM și ACUM. Apeluri de a asigura o continuitate în tot ce ține de realizarea angajamentelor stabilite în Acordul de Asociere, dar în special, în realizarea reformelor sistemice legate de funcționarea instituțiilor democratice, a statului de drept, a justiției. Iar, căderea guvernului Sandu ne-a aruncat într-un fel înapoi în relația cu UE. Aceasta a dezamăgit cel mai mult”, a declarat în exclusivitate pentru DW, Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău.

Revenirea la sânul Moscovei

În timp ce relația cu partenerii din Occident a rămas una foarte precaută, în 2019 relația cu Federația Rusă a fost marcată de mai multe aspecte pozitive, datorate în mare parte de deschiderea și dorința socialiștilor de relansare a parteneriatului cu Moscova. Evenimentele din vara acestui an au dat impresia că Rusia ar fi ajuns la un consens cu Occidentul în dorința de a elibera țara de Plahotniuc. Mai mult decât atât, aceasta era alimentată și de declarațiile socialiștilor, care susțineau că R. Moldova trebuie să aibă relații bune atât cu vestul, cât și cu estul.

Astfel, președintele Igor Dodon a efectuat în acest an mai multe deplasări la Moscova decât în Occident, iar după instaurare unui nou guvern a promis că Rusia va susține și financiar Chișinăul prin acordarea unui credit de 500 de milioane de dolari SUA. O retorică la fel de duplicitară a venit și din partea lui Ion Ceban, care declara în campania electorală pentru alegerile din Chișinău că trebuie să fie lăsată lupta geo-politică, iar după ce a câștigat funcția de primar a plecat în prima sa vizită la Moscova. Așa s-a întâmplat și în cazul noului premier Ion Chicu, care a fost propus de președintele Dodon și numit „tehnocrat”.

Vladislav Kulminski, expert al Institutului pentru Inițiative Strategice, este de părere că în vara acestui an nu a fost o înțelegere conștientă între marile puteri de a schimba guvernarea de la Chișinău, ci mai mult o coincidență accidentală de interese.

Vladislav Kulminski: Ar fi capabil Dodon să se opună președintelui Putin?

Vladislav Kulminski: Ar fi capabil Dodon să se opună președintelui Putin?

„Pentru mine cea mai importantă întrebare este dacă Dodon este capabil sau are independența de a spune „nu” președintelui Putin, dacă așa va fi interesul național al R. Moldova. Haideți să ne reamintim că Dodon a făcut anumiți pași la care putem face referință. Spre exemplu în 2014 el a propus un plan de federalizare a R. Moldova, care prevede crearea unei Republici Federale Moldova și care presupunea ca țara să fie transformată într-un alt stat cu trei subiecte de federație – Transnistria, Găgăuzia și R. Moldova – fiecare cu constituția proprie etc. Acest plan merge mult mai departe decât memorandumul Kozak din 2003, care nu a fost semnat de fostul președinte Voronin. El a făcut acest pas ca să demonstreze Federației Ruse că el este gata să facă anumite cedări, care merg foarte departe. Vă mai pot da un exemplu. Dodon și fratele lui au business în Federația Rusă și acesta e de miliarde de dolari. Nu cred că e o simplă coincidență că fratele unui președinte dintr-o țară mică din Europa de Est are o cotă parte dintr-un business foarte mare. Eu cred că și această dependență trebuie luată în calcul. Eu cred că orice lider trebuie să aibă o relație foarte respectuoasă cu Federația Rusă, dar o relație care trebuie să fie bazată strict pe promovarea interesului național al R. Moldova, care adeseori nu coincide cu interesele Moscovei. Adică este nevoie de un lider independent, care ar proteja și promova interesele noastre”, a declarat analistul pentru DW.

Mai mulți analiști de la Chișinău se declară îngrijorați de evoluția politicii externe din R. Moldova, iar mișcările clasei politice aflate actualmente la guvernare pot readuce țara pe orbita de influență a Federației Ruse. Mai mult decât atât, nici până astăzi nu este clar ce ar sta la baza dorinței de relansare a relațiilor cu Moscova și cât de mult aceste schimbări vor influența relațiile cu partenerii occidentali. Cert este că politica externă a R. Moldova rămâne, prin tradiţie, puternic influențată de culoarea partidelor politice care deţin guvernarea la Chișinău.