Republica Moldova: Retrospectiva anului politic 2019 | Moldova | DW | 20.12.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Republica Moldova: Retrospectiva anului politic 2019

Trecem în revistă cele mai importante evenimente politice ale anului 2019 din Republica Moldova.

2019 a fost un an spectaculos în politica din Republica Moldova. Un an în care au avut loc alegeri parlamentare, care au dus la un blocaj politic soldat cu o coaliție între socialiști și blocul de dreapta ACUM. Acest eveniment a fost unul crucial pentru Partidul Democrat din Moldova și liderul acestuia, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, care a fugit din țară. Tot în 2019, la Chișinău au fost schimbate trei guverne, iar în toamna acestui an, pentru prima dată în istorie, funcția de primar al municipiului Chișinău a fost câștigată de reprezentantul unui partid de stânga.

Alegerile și fuga lui Plahotniuc

Începutul anului 2019 nu prevestea nimic fulminant pentru clasa politică de la Chișinău. La guvernare se afla Partidul Democrat, condus autoritar de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, care ieșea în briefinguri de presă și anunța de la tribuna partidului ce legi și inițiative va face guvernarea.

Anul a început cu alegerile parlamentare din 24 februarie, care au fost câștigate ușor de Partidul Socialiștilor, cu un scor de 31,35%, pe locul doi situându-se blocul ACUM, iar democrații care s-au aflat ultimii trei ani la guvernare au luat doar 23,89%. Aceste rezultate au declanșat criza politică din R. Moldova, care a durat aproape trei luni.

După alegeri, democrații au fost nevoiți să înceapă negocierile pentru a forma o coaliție și a alcătui un nou guvern. Totuși, aceste negocieri, atât cu socialiștii, cât și cu blocul ACUM, erau învăluite de mister și băteau pasul pe loc. Nici una din aceste trei formațiuni nu își dorea să cedeze, iar principala problemă consta în faptul că primele două partide care au câștigat alegerile nu își doreau o coaliție cu Plahotniuc. Totul parcă prevestea că președintele Igor Dodon va lua decizia de dizolvare a Parlamentului și va anunța alegeri anticipate. Însă momentul culminat a venit în iunie, când după mai multe negocieri, Partidul Socialiștilor și cei din blocul ACUM au reușit să ajungă la o înțelegere și să formeze un nou Guvern.

Așa Moldova a ajuns să aibă două guverne - unul de facto, controlat de PDM, și altul de jure, recunoscut la nivel internațional, fiind învestit sâmbătă, 8 iunie, cu votul deputaților PSRM și ACUM. Chișinăul era în haos. Guvernul PDM, condus de Pavel Filip, nu dorea să cedeze, iar principalele edificii ale instituțiilor de stat erau înconjurate de protestatari, instalați în corturi.

După ședința Consiliului Național Politic din 14 iunie, PDM și-a anunțat retragerea de la guvernare, iar după o vizită fulger a ambasadorului SUA la sediul PDM, Vlad Plahotniuc a fugit din țară.

Igor Volnițchi, analist politic de la Chișinău, consideră că un rol important în evenimentele din iunie 2019 au avut marile puteri mondiale, care și-au dorit schimbarea guvernării de la Chișinău.

Politologul Igor Volnițchi (DW/S. Ciochina)

Igor Volnițchi

„Alegerile parlamentare din acest an s-au desfășurat în premieră pentru R. Moldova în baza unui sistem mixt, care a avantajat partidul de la guvernare, dar și pe socialiști, deoarece în unele circumscripții ei au avut rezultate bune. Este evident că acest sistem i-a dezavantajat pe cei din blocul ACUM și partidele mici. După aceasta a urmat o perioadă de incertitudine, iar eu consider că politicienii intenționat au tergiversat adoptarea unei decizii, pentru că se crease o situație când nimeni nu avea încredere în nimeni. Pe ultima sută de metri a avut loc un joc, care a fost undeva mediat și de către forțele din exterior, partenerii de dezvoltare a R. Moldova, care nu mai puteau privi cum se degradează starea de lucruri în țară. De aceea, nu este un secret că, la un moment dat, așa cum mulți spuneau că este o premieră mondială, au coincis interesele marilor puteri ale lumii – UE, SUA și Federația Rusă. Aceasta a făcut posibilă coaliția ulterioară dintre PSRM și blocul ACUM, pe care mulți o considerau nefirească din start, însă aceasta era o derivată a unei situații concrete și anume debarcarea democraților de la guvernare”, a comentat analistul pentru DW.

Guvernul Sandu și eșecul coaliției PSRM-ACUM

Ceea ce era practic imposibil la începutul anului s-a întâmplat, iar o mare parte a societății își punea speranțe că, odată cu fuga lui Plahotniuc de la Chișinău, va începe o nouă etapă în istoria R. Moldova. Guvernul condus de Maia Sandu a avut deplina susținere a partenerilor externi, iar socialiștii și cei din blocul ACUM promiteau o guvernare nouă și stabilă, cu ambiții mari de reformare a țării. Noua guvernare promitea că va rezolva problemele sistemice din justiție, va intensifica lupta cu corupția și va aduce în fața legii vinovații de furtul miliardului și cei care au uzurpat puterea în stat pe parcursul ultimilor ani. Mai mult, UE a deblocat finanțarea pentru R. Moldova, iar Moscova promitea, prin declarațiile lui Igor Dodon, că va oferi suportul necesar noii guvernări.

Andrei Năstase (al doilea din stânga, Maia Sandu și Igor Dodon, în Parlamentul de la Chișinău (DW/E. Coval)

Andrei Năstase (al doilea din stânga, Maia Sandu și Igor Dodon, în Parlamentul de la Chișinău, înainte de formarea alianței de guvernare dintre socialiști și blocul ACUM

Cu toate acestea, procesele de schimbare se derulau anevoios, iar în noua coaliție au început să apară disensiuni pe anumite subiecte, cum ar fi cele legate de justiție. La Chișinău apăreau tot mai multe voci care declarau că PSRM va ieși din coaliție și va demite Guvernul Sandu, fapt ce avea să se întâmple în noiembrie 2019, când guvernul de la Chișinău a fost demis printr-o moțiune de cenzură a deputaților socialiști și votată cu susținerea deputaților PDM. Scandalul a început din cauza unui concurs de alegere a procurorului general, care demonstra că socialiștii ar fi promovat un candidat fidel PSRM. După demiterea guvernului Sandu, Igor Dodon a numit unul nou, iar la șefia legislativului de la Chișinău a venit un cabinet de miniștri condus de ex-consilierul președintelui Dodon, Ion Chicu.

Între timp, partenerul de coaliție al Maiei Sandu, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, s-a aventurat în lupta pentru funcția de primar al Chișinăului, luptă pe care a pierdut-o în fața socialistului Ion Ceban. Este pentru prima dată în istorie când capitala R. Moldova este câștigată de un reprezentant al partidelor de stânga. Acest moment de slăbiciune al blocului ACUM a fost o încurajare pentru socialiști pentru o adevărată luptă de preluare a puterii.

Igor Dodon pe cal alb

2019 a fost un an favorabil pentru socialistul Igor Dodon, actualul președinte al R. Moldova. În perioada de criză de după alegeri a încercat să fie persoana care a inițiat negocierile dintre partide. Cu toate că nu are prea multe prerogative, președintele de la Chișinău a fost o persoană activă și în timpul guvernării Sandu, ieșind deseori cu declarații critice la adresa blocului ACUM. Tot el a fost cel care a declarat că va demite guvernul Sandu și tot el ulterior a numit actualul executiv. Mai mult, Igor Dodon se implică și actualmente activ și, la fel ca și Plahotniuc, dă impresia că el este cel care decide ce acțiuni trebuie să facă guvernarea.

Igor Dodon (Imago/ITAR-TASS/V. Denisov)

Președintele R. Moldova, Igor Dodon

„Activitatea președintelui Dodon poate fi interpretată ca una discutabilă și o putem analiza din două puncte de vedere. În primul rând e vorba de activitatea acestuia sub guvernarea PDM, care a fost una clar limitată de prevederile constituționale. Astfel, în prima jumătate a acestui an, el nu s-a remarcat prin inițiative care să aducă o valoare adăugată soluționării principalelor probleme din țară. Pe de altă parte, activitatea lui Dodon după iunie 2019 a fost mult mai vizibilă și el practic a devenit liderul neformal al guvernării de la Chișinău, remarcându-se printr-o serie de inițiative, cel puțin la nivel de discurs. A fost un președinte care a încercat într-o anumită măsură să copieze modelul fostului lider comunist Vladimir Voronin din anii 2000, prin care președintele este văzut ca principala persoană din stat, ca negociatorul șef între instituțiile statului pe problemele cele mai sensibile, ca principalul actor guvernamental în domeniul politicii externe. Acum, dacă ne uităm la rezultate, nu cred că președintele Dodon a reușit să avanseze cursul de reformare și modernizare a țării, mai degrabă acesta poate fi văzut ca un lider autoritar, care încearcă să își impună punctul de vedere și să-și lărgească ariile de influență, prin intermediul unor anumite persoane suspuse, a consilierilor săi care au devenit miniștri la ora actuală și a legăturilor pe care le are cu Federația Rusă”, este de părere Mihai Mogîldea, expert al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.