Republica Moldova – retrospectiva anului 2018 (partea I) | Moldova | DW | 21.12.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Republica Moldova – retrospectiva anului 2018 (partea I)

Deutsche Welle vă propune o retrospectivă a celor mai importante evenimente ale anului 2018 din Republica Moldova.

Anul 2018 rămâne în istorie ca și precedentul - marcat de lupte politice interne, sărăcie, migrație, corupție. Partidul Democrat din Moldova (PDM), aflat la guvernare, a continuat să-și demonstreze forța, atât prin proiecte ambițioase și inițiative deseori criticate, cât și prin tactici tot mai agresive împotriva opoziției. Momentele culminante ale anului au fost totuși invalidarea alegerilor pentru funcția de primar al capitalei, decizie care i-a costat pe democrați răcirea relațiilor cu UE și lansarea celei ”de-a patra” căi pentru țară – „Pro Moldova”.

Lupe politice interminabile și pregătirea pentru alegeri

După anunțarea schimbării sistemului electoral în 2017, anul a început cu critici din parte UE și a opoziției. Cu toate acestea, democrații au rezistat, continuând să afirme că sistemul mixt este unul benefic pentru R. Moldova, iar unica întrebare rămâne doar anunțarea datei noilor alegeri parlamentare. Un momentul important a fost în primăvară, când Dorin Chirtoacă, care a fost primar de Chișinău timp de două mandate și care a fost învinuit de corupție, a anunțat că își dă demisia. Devenea deja clar că vor fi anunțate alegeri anticipate pentru șefia capitalei, iar partidele își pregăteau strategiile pentru scrutin. Cu toate că nu-și anunțaseră candidatul, PDM a susținut-o mediatic pe Silvia Radu, care până la urmă nu a jucat un rol important, deoarece votul chișinăuienilor, deja istoric, s-a împărțit mai mult geopolitic – în turul doi ieșind candidatul socialiștilor, Ion Ceban și liderul Platformei „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase. Cel din urmă a câștigat până la urmă alegerile, dar victoria sa nu a fost de lungă durată, deoarece judecătoria Chișinău a anulat rezultatele alegerilor, invocând faptul că Năstase ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor. Această decizie a stârnit un val de nemulțumire, atât din partea partenerilor străini, cât și din partea opoziției, care a organizat mai multe proteste în capitală. Într-un final, tot din această cauză relația cu UE s-a înrăutățit, iar Bruxellesul a decis să stopeze sprijinul financiar acordat Chișinăului.

În a doua parte a anului, luptele politice între actuala guvernare și opoziție au continuat, iar după ce a fost anunțată data noilor alegeri parlamentare, 24 februarie 2019, partidele din R. Moldova au început să își pregătească terenul pentru campania electorală. Liderul democraților Vlad Plahotniuc a anunțat în cadrul unui miting că țara va merge pe calea a patra de dezvoltare – „Pro Moldova”, iar spre final de an democrații au învinuit liderii PAS și PPDA că, prin intermediul Ludmilei Kozlowska, liderii opoziției ar putea avea legături cu serviciile secrete rusești și aceasta ar servi drept temei pentru a fi acuzați de trădare de patrie.
Igor Volnițchi, analist politic de la Chișinău, este de părere că alegerile din Chișinău, care în premieră absolută pentru istoria modernă a R. Moldova nu au fost validate, au fost o diagnoză foarte clară a ceea ce înseamnă democrația și pluralismul politic la moment în R. Moldova.

Republik Moldau Igor Volnitchi Politologe (DW/S. Ciochina)

Politologul Igor Volnițchi

„Putem spune că 2018 a fost un an în care lucrurile care urmau să se întâmple nu s-au întâmplat, iar lucrurile neplanificate din contra au avut loc. De ce spun aceasta? Deoarece în acest an urma să avem alegeri parlamentare. Cu toate că legislația permite încă trei luni pentru a extinde data desfășurării scrutinului, noi știm că în mare parte decizia de a schimba data pentru februarie 2019 a avut la bază un calcul strict electoral și politic al actualei guvernări. Guvernarea nu știa cum se vor termina protestele anunțate de opoziție, unele care au și avut loc către finele verii anului curent. Guvernarea probabil se temea că opoziția ar putea intra în alegeri pe fundalul acestor proteste masive, ceea ce ar fi favorizat dreapta pro-europeană. Nu știu dacă avem prea multe motive de optimism în privința noilor alegeri. Din păcate actuala guvernare nu prea transmite mesaje încurajatoare. Chiar dacă face declarații că și-ar dori un scrutin corect, democratic și conform normelor caracteristice statelor cu democrație avansată, din păcate ceea ce se întâmplă ne arată că asupra viitorului scrutin planează mari suspiciuni și anume cele legate de corectitudinea acestor alegeri. Vedem chiar de pe acum o oarecare manifestare a factorului administrativ, vedem grave derapaje, atacuri, presiuni, iar toate acestea vor lăsa o amprentă negativă asupra viitorului scrutin”, a declarat pentru DW analistul.

Guvernul marionetă

Guvernul actual, condus de Pavel Filip, a trecut și el prin perioade grele de încercări. Cu toate acestea, democrații nu au scăpat nici o șansă să demonstreze că ar ține sub control situația și că ar merge pe o cale bună de dezvoltare. Majoritatea inițiativelor guvernamentale au fost însă umbrite de implicarea activă a PDM în politicile de stat, lucru demonstrat și de ieșirile dese ale liderului democraților, Vlad Plahotniuc, care a anunțat în briefinguri de presă inițiative care ulterior au fost executate cu strictețe de Guvern. Astfel, democrații au pornit proiecte mari cum ar fi „Prima casă”, „Drumuri bune pentru Moldova” sau construcția Arenei Chișinău.

Pe lângă aceste proiecte, democrații au anunțat anumite reforme sociale în sistemul de pensii și cel medical, iar pentru a „accentua” faptul că se lucrează au schimbat mai mulți miniștri, din nou prin anunțuri ale lui Plahotniuc. Totodată, în pofida faptului că autoritățile acționează în elucidarea fraudei bancare din 2014, recuperarea banilor rămâne un mister pentru cetățeni, iar în 2018 nu au fost înregistrate procese judiciare de rezonanță care s-ar finaliza cu închisoare pentru cei vinovați. 

Veaceslav Negruţă, expert Transparency International Moldova, consideră că proiectele anunțate de Guvern nu sunt unele populiste, ci sunt proiecte strict electorale, care încearcă să creeze capital electoral, care urmează să fie valorificat în ziua alegerilor. 

Veaceslav Negruță (DW/S. Ciochina)

Veaceslav Negruţă, expert Transparency International Moldova

„În esență aceste proiecte sunt lipsite de fundamentare economică și financiară. Chiar dacă țintesc anumite categorii de beneficiari, ele afectează tot ce se cheamă principiile de funcționare a unei economii de piață. Noi vedem prin aceste proiecte electorale o intervenție și interferență brutală a statului în zona privatului, unde ar fi trebuit privatul să clarifice lucrurile. Noi vedem și alte lucruri cum ar fi lipsa de transparență, când au fost promovate aceste proiecte, dar și atunci când au fost contractate anumite companii în exercitarea acestor proiecte. Putem să constatăm că într-o bună zi vom avea din nou lucrări de calitate proastă cu cheltuieli exagerat de mari, iar cel mai trist este cu risc de convertire a unor mijloace distrase din buget într-o nouă datorie de stat, pentru că în unele situații sunt activate garanții care stau la baza acestor proiecte. Vedem că instituțiile statului în loc să aibă o abordare vizionară, aici mă refer în primul rând la Ministerul Economiei, prin aceste proiecte electorale de fapt promovează interesele de business și cele ale Guvernului de azi”, a menționat pentru DW analistul.

Creștere economică pe hârtie

Lipsit de suportul partenerilor externi, Guvernul de la Chișinău a încercat singur să rezolve problemele interne, declarând că va aduce bunăstare cetățenilor și fără ajutorul din afară. Astfel, la finele acestui an, Pavel Filip a prezentat un raport în care s-a referit la cele mai importante aspecte ale activității Guvernului, aducând asigurări că, datorită reformelor, R. Moldova a depășit crizele și a înregistrat creșteri semnificative. Prim-ministrul a spus că în economia țării au fost făcute investiții străine în valoare de 130 de milioane USD, exporturile au crescut cu 30%, iar veniturile cu aproape 5 miliarde de lei, comparativ cu anul trecut. În același timp, în trei ani au fost create 170.000 de locuri de muncă, salariul mediu a crescut cu 40%, iar ritmul de creștere a prețurilor a scăzut de la peste 14% la puțin peste 1%. „Sunt cifre care nu mint și vorbesc în locul nostru. Avem trei ani la rând o creștere economică constantă, 4,5% în 2017, iar anul acesta - 5,2% în trimestrul doi. Motoarele economiei au pornit și capătă turații”, a spus premierul.

Eugen Ghilețchi, economist al Centrului analitic „Expert Grup”, crede că 2018 a fost un an normal, economia înregistrând o creștere apropiată cu creșterea din anii precedenți, iar aceasta a avut loc pe fundalul ratării practic integrale a asistenței externe și contracției sectorului agricol, care încadrează 40% din populația activă economic. 

Moldau Wirtschaftsexperte Eugen Ghilețchi (DW/S. Ciochina)

Eugen Ghilețchi, economist al Centrului analitic „Expert Grup”

„Pierderea asistenței a fost compensată prin îmbunătățirea activității Serviciului Fiscal și Vamal, ce a dus la o creștere considerabilă de încasări la buget din contul impozitului pe venitul persoanelor juridice (+35% în primele 11 luni ale anului curent). Pentru anul viitor, Expert-Grup prognozează o creștere economică între 3,5% și 5,2%. Dintre mulțimea de necunoscute care va determina evoluția pentru anul viitor, putem scoate în evidență câțiva factori. Primul ține de impactul reformei fiscale, care a urmărit creșterea veniturilor populației și a firmelor. Necunoscuta ține de ce vor face aceștia cu surplusul de venituri. Dacă va fi investit, atunci s-ar putea să avem o creștere ceva mai mare. De cealaltă parte, există riscul că instabilitatea politică se va reflecta și în reticența firmelor de a lua decizii majore de expansiune. Tot ca urmare a reformei fiscale, colectările din impozitele persoanelor fizice, dar și contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale vor cădea. Statul se așteaptă să compenseze pierderile date prin impozite indirecte (TVA, accize) ca urmare a avansării consumului. În cazul în care așteptările nu se vor adeveri, ne putem aștepta la creșterea unor impozite precum TVA, care va încetini din nou procesul investițional. Totodată, deficitul bugetar este preconizat a fi finanțat din surse cu grad înalt de incertitudine. Suportul bugetar direct din asistența externă este prevăzut la 3,7 miliarde lei, iar șansele că acesta va fi ratat sunt foarte înalte. Prin urmare, statul va trebui să se împrumute pe intern. Pe fundalul creșterii inflației, costurile de finanțare vor spori, iar băncile vor avea o motivație în plus să finanțeze statul în detrimentul economiei reale”, a conchis economistul.

(va urma)

Vă mai recomandăm