Republica Moldova: Progrese în lupta împotriva HIV | Moldova | DW | 30.11.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Republica Moldova: Progrese în lupta împotriva HIV

Republica Moldova trece de la o criză la alta. Dar, în lupta împotriva virusului HIV, se fac progrese. Problema cea mai mare rămâne auto-stigmatizarea celor afectați.

În parcul Ștefan-cel-Mare, din centrul Chișinăului, e plin de  bănci. Una dintre ele iese însă în evidență. Cam un sfert din bancă este format din țevi metalice negre, iar celelalte trei sferturi sunt argintii. Dacă cineva se uită în spatele băncii, aparent ciudate, găsește, pe niște panouri mari, informații despre un subiect încă ignorat de mulți: HIV.

”Această bancă a fost construită într-o acțiune a comunității, în memoria oamenilor care au murit de SIDA” scrie pe unul dintre panouri. Bucățile din metal negru reprezintă oamenii care și-au pierdut viața din cauza virusului, iar cele argintii, oamenii care trăiesc cu acest virus.

Andrei e seropozitiv (DW/F. Schmitz)

Andrei vorbește deschis despre HIV

Faptul că toate acestea se află în centrul capitalei Republicii Moldova este aproape un miracol. La capitolul libertății de exprimare și a independenței mass media, țara este mult sub nivel european. Să nu uităm crizele economice și politice, corupția și nepotismul. Numai anul trecut, 48.000 de oameni au părăsit Republica Moldova. Dar lupta împotriva HIV se intensifică în cea mai săracă țară din Europa. Oficial au fost diagnosticate peste 9.000 de persoane, din cele trei milioane și jumătate de locuitori ale Moldovei. Organizațiile medicale presupun că numărul bolnavilor este, de fapt, dublu. De aceea, în momentul de față este important ca oamenilor să le dispară teama și... să-și facă teste.

Viața cu HIV

Andrei a primit diagnosticul în urmă cu 9 ani. Pe atunci avea 25 de ani: ”Am fost la spital, mi-au luat sânge și l-au analizat. După două săptămâni, medicul mi-a spus: 'Ai HIV’”. Știa de atunci că, printr-un tratament adecvat, nu va avea nicio problemă. ”Întrețin și relații sexuale. Nu reprezintă un risc pentru partenerii mei”. Andrei este conștient că dacă vorbește deschis despre problema lui de sănătate, se protejează pe sine și pe alții. Știe și că multora le e rușine să vorbească. 

Și în cazul lui Andrei informațiile clare și confuntarea cu subiectul HIV au făcut diagnosticul mai ușor de suportat. S-a informat pe internet, la prieteni și în diverse broșuri. Așa că știa ce îl așteaptă și că important a fost să reducă numărul virușilor din sânge cu medicamente. În stadiul actual al medicinei, virusul este abia detectabil la pacienții cu HIV sub tratament.

Între timp, Andrei este angajat într-un spital și lucrează activ pentru organizații nonguvernamentale. Consiliază persoanele cu HIV și încearcă să le alunge teama. El este, de asemenea, unul dintre cei 30 de oameni din Moldova care vorbesc deschis, inclusiv în mass media, despre virusul HIV cu care trăiesc. Nu toți oamenii au reacționat pozitiv, dar nici nu a fost un fiasco, povestește Andrei: ”Reacțiile nu au fost negative. Chiar și pe internet, mulți oameni mi-au scris că nu au o problemă cu asta. Și familia mea mă sprijină”.

Nu mai e nevoie de liste de așteptare

Faptul că lui Andrei îi e bine în prezent și că vorbește deschis despre boala sa se datorează, în primul rând, informării. Cu doar câțiva ani în urmă, situația din Moldova era dramatică, și din cauza problemelor cu virusul HIV din Ucraina și alte țări vecine. Dar lucrurile intră încet sub control, datorită multor organizații nonguvernamentale. Una dintre acestea este Inițiativa Pozitivă, din Chișinău. ”Ne bucurăm că situația persoanelor cu HIV se îmbunătățește de la an la an”, explică Ruslan Poverga, directorul general al organizației, într-un interviu pentru Deutsche Welle.

Și el trăiește cu virusul HIV de mai mulți ani. Și-a dat rapid seama că o abordare ofensivă a subiectului a fost cea mai bună armă în lupta împotriva maladiei. Și, în ciuda tuturor problemelor economice și politice din Moldova, efortul a dat rezultate, spune el: ”În prezent, nu există liste de așteptare pentru tratament. Cine e diagnosticat cu virusul poate fi tratat imediat. Este un succes imens pentru țara noastră”.

Mai nou, poți să-ți faci teste în multe clinici și spitale, povestește Poverga. Și rezultatul îl primești în câteva ore. Înainte, trebuia să aștepți mai multe săptămâni. În plus, organizațiile care lucrează direct cu oameni cu risc crescut de îmbolnăvire au teste rapide, care oferă rezultatele în numai 15 minute. ”Trebuie să convingem oamenii să se lase testați și să cunoască starea de fapt”, spune Poverga.

HIV îi vizează pe toți

A informa oamenii înseamnă și să clarifici faptul că virusul HIV nu se limitează la anumite grupuri de risc. Sigur că rata celor seropozitivi e mai mare în rândul bărbaților care întrețin relații sexuale cu bărbați, al dependenților de droguri care își injectează substanțe și al lucrătorilor sexuali. Dar și alte grupe din Republica Moldova sunt afectate: ”80% dintre cei nou-diagnosticați nu fac parte din cele trei grupuri cu risc crescut”, subliniază Poverga. Un alt motiv pentru a sensibiliza întreaga populație față de acest subiect.

Aici ajută campaniile de informare realizate în cooperare cu mass media. Inițiativa Pozitivă spune că nu a fost ușor să convingă mediile de importanța subiectului. Între timp, însă, se scrie despre subiect. Dezinformările sunt acum o excepție. Dar mai sunt probleme în domeniul educației: ”Din păcate, instituțiile de învățământ nu sunt deschise la acțiuni pe subiectul sănătății. Pe vremuri, era altfel. Sperăm, însă, să-l convingem pe ministrul Sănătății de importanța acestor acțiuni, chiar dacă ele se desfășoară după cursuri”.

Urmăriţi videoclipul 02:15

A fi seropozitiv în Republica Moldova

Stigmatizare versus auto-stigmatizare

Ruslan Poverga se bucură mult că persoanele seropozitive nu mai sunt atât de stigmatizate ca pe vremuri. Atitudinea societății s-a schimbat. Dar problema este adesea auto-stigmatizarea persoanelor afectate: ”Aceasta înseamnă mai exact că bolnavii sunt mai puțin discriminați de medici sau de persoanele din mediul lor, în schimb cei afectați se așteaptă să fie discriminați”.

Aici începe adevărata problemă, spune Poverga. Auto-stigmatizarea împiedică oamenii să se confrunte cu realitatea bolii lor. Pentru Inițiativa Pozitivă, aceasta este marea provocare a anilor următori: ”Lansăm acum o campanie națională pe acest subiect. Cei afectați trebuie să-și depășească obstacolele interioare." Oameni ca Andrei dau și altora curaj. Virusul în sine nu mai reprezintă un pericol, ci adevăratul pericol este o populație neinformată.

Audio şi video pe aceeaşi temă