1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Drepturile homosexualilor, scut de protecție pentru corupți?

20 noiembrie 2019

Subiectul drepturilor omului ar fi adesea în Republica Moldova un mijloc de simulare a democrației din UE, critică membri ai comunității LGBT. Aceștia luptă însă mai departe pentru toleranță - și cu ajutor din Vest.

https://p.dw.com/p/3TMi5
Artiom Zavadovsky
Artiom Zavadovsky Imagine: DW/F. Schmitz

"L-am dat în judecată pentru instigare la ură și am câștigat", își amintește Artiom Zavadovsky, regizor de film din Republica Moldova și artist de Queer Performance, în timp ce stă într-o cafenea din Chișinău și bea limonadă. Râde timid când își amintește de procesul din 2016. Atunci, împreună cu alți activiști pentru drepturile omului, l-a dat în judecată pe episcopul de Bălți. Acesta declarase despre politiciana Maia Sandu că ar fi lesbiană și că, de aceea, nu ar putea să ocupe nicio funcție guvernamentală. Aceste lucruri se petreceau înainte de numirea ei la șefia guvernului în iunie 2019, funcție pierdută săptămâna trecută în urma unui vot de neîncredere în legislativ.

"L-am dat atunci în judecată invocând faptul că, prin afirmațiile sale, ne discriminează pe noi direct", explică Zavadovsky. El s-a implicat ani buni activ în combaterea homofobiei, sexismului și misoginismului. Dar acum se simte obosit. Și ar vrea să ia o pauză. În plus, își face griji că noul guvern, învestit joia trecută de președintele pro-rus Igor Dodon, va încerca "să îngrădească din nou vizibilitatea comunității LGBT".

Democratizarea prin diversitate sexuală

Republica Moldova se află într-o criză politică de durată. Aproape nicio altă țară din Europa nu primește note mai proaste când vine vorba de transparență și libertatea presei. Societatea este divizată între rădăcinile românești și trecutul sovietic, între comunism și creștinismul ortodox, între Europa și Rusia.

Banii joacă un rol major când vine vorba de influența exercitată de Rusia, respectiv de UE. Țările din Uniune, mai ales Suedia, sprijină mișcările democratice de bază din Republica Moldova. Din aceste proiecte face parte și singurul festival de film queer din fosta republică sovietică. Desigur că în prim-plan se află diversitatea sexuală, explică inițiatorul proiectului Maxim Cîrlan. Înainte de toate însă, ar fi vorba de drepturile fundamentale ale omului - o temă evitată de regulă în Republica Moldova.

"Aducem în Moldova cultura queer din toată Europa. Obiectivul nostru este să-i unim pe oameni. Suntem independenți, nu ne aflăm sub influența partidelor politice", spune Cîrlan în interviul acordat DW. "Festivalul nostru se adresează oamenilor cu deschidere culturală. Este vorba aici de valori democratice, de libertate de exprimare și respect reciproc. Ne implicăm pentru drepturile fundamentale ale tuturor, nu doar în ceea ce privește orientarea sexuală." Într-un workshop înaintea festivalului, tineri participanți fac filme, ghidați de profesioniști din domeniu, pe teme care nu sunt abordate în mass-media - pionieri într-o țară în care exprimarea liberă este permisă, dar nu și neapărat practicată.

Anul acesta, festivalul a avut loc la mijlocul lui noiembrie la Chișinău, un oraș care acceptă diversitatea, pe care nu o expune însă cu plăcere. Festivalul Queer Voices se bazează tocmai pe această diversitate și abordează întrebări prezente în societatea moldovenească, dar care sunt mai degrabă ignorate: cum sunt tratate persoanele transsexuale? Cum se va purta lumea cu mine dacă îmi admit public homosexualitatea? Multe filme prezentate la festival au legătură cu identitatea sexuală, dar și tema violenței este subiectul central al două producții, sub aspectul violului, respectiv al cruzimii față de animale.

În program a fost și filmul "Gender-Derby" din Franța. Un tânăr francez, născut femeie, discută deschis despre diversitate sexuală. Protagonistul ar fi trebuit să fie prezent la fața locului, dar a fost reținut pe aeroportul din Roma. În pașaportul său, Jasmin este încă femeie, o problemă care îi împiedică pe mulți transsexuali să călătorească. Ambasada franceză de la Chișinău îl sfătuise să renunțe la călătorie. Motivul: nu se poate garanta pentru siguranța lui Jasmin. Maxim Cîrlan crede că a fost o exagerare, dar adaugă: "Nu pot spune dacă poliția ar interveni sau nu în situații periculoase."

"Multe tirade de ură, mai ales împotriva persoanelor transsexuale"

Comunitatea LGBT din Moldova este bine conectată cu cea din vestul Europei. Dar mulți sunt îngrijorați de relația strânsă dintre noul executiv de la Chișinău și Moscova, unde diversitatea sexuală este adesea combătută. Lumea se teme de o alunecare în vremurile de dinainte de 2002, anul în care comunitatea LGBT din Moldova a devenit mai vizibilă, prin organizarea primei parade Gay Pride.

Tot atunci a început și presa să relateze mai pe larg despre temele LGBT, își amintește Artiom Zavadovsky, care adaugă că "anul acesta, la Pride Parade a participat în premieră și un deputat din Parlament". Dar este vorba tot de cazuri unice. Nici măcar fosta premieră Maia Sandu, care privea măcar drepturile LGBT ca parte din drepturile omului, nu s-a implicat niciodată activ pentru a pune capăt acestei discriminări permanente.

Maxim Cîrlan
Maxim Cîrlan este inițiatorul festivalului Queer VoicesImagine: DW/F. Schmitz

ILGA-Europe, o asociație pentru drepturile comunității LGBT, plasează Republica Moldova pe locul 43 din 49 în ceea ce privește drepturile minorităților sexuale. Căsătoria persoanelor de același sex nu este legală, nu există nicio altă formă oficială de parteneriat între persoane de același sex. Societatea din Republica Moldova nu este foarte tolerantă. "Există multe tirade de ură, mai ales împotriva transsexualilor", explică Zavadovsky. Cei afectați s-ar afla sub mare presiune: "O problemă mare nu este doar stigmatizarea din exterior, ci și autostigmatizarea." Oamenii care nu se potriveau în schema "hetero, masculin sau feminin", nu au avut de multe ori curajul să își apere propria poziție.

Protecție pentru parada Gay Pride, din cauza presiunilor din străinătate

Artiom Zavadovsky nu vede în vizibilitatea actuală a comunității LGBT, una tolerată de politicieni, nici voința de a schimba ceva, nici cunoștința că drepturile omului și diversitatea sexuală contribuie la o democrație funcțională. Potrivit lui Zavadovsky, poliția a asigurat protecție la parada Gay Pride inclusiv pe vremea când oligarhul Vladimir Plahotniuc controla complet statul, înainte de schimbarea de putere din vară și de fuga acestuia în străinătate. Dar acest lucru s-ar datora presiunii internaționale: "Multe ambasade și instituții internaționale sunt implicate în Gay Pride Parade. Comunitatea LGBT se folosește de ele ca de un fel de scut de protecție." Ceea ce funcționează pe moment. Simultan, Vestul este păcălit cu astfel de imagini, prin care guvernul de la Chișinău încearcă să amăgească Bruxelles-ul cum că Moldova ar fi o țară cu adevărat liberă. Lucru care nu corespunde din păcate realității.

La Festivalul Queer Voices, se cunosc bine problemele din Republica Moldova. Dar nimeni nu vrea să renunțe și pentru că interesul față de diversitate și libertatea de exprimare este în creștere, crede Zavadovsky: "Anul trecut, la prima ediție a Queer Voices, am avut la workshop doar membri ai comunității. Anul acesta am avut și participanți care nu se definesc drept queer."

Florian Schmitz corespondent DW la Salonic
Florian Schmitz Relatează din Grecia și de la granița de est a UE. Teme: migrație, minorități, protecția mediului.