Republica Moldova: Anul economic 2021 şi cum văd experţii 2022 | Moldova | DW | 07.01.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Economie

Republica Moldova: Anul economic 2021 şi cum văd experţii 2022

Anul 2021 s-a remarcat printr-o revenire ușoară a economiei, relansarea finanțării externe, dar și printr-o criză energetică spre final de an, care va influența evoluția economică a țării în 2022.

În pofida dificultăților din 2021, economia Republicii Moldova a reușit să se stabilizeze și să înregistreze chiar și o ușoară creștere. Aceasta se datorează unui an agricol favorabil, dar și reluării, după schimbarea guvernării, a finanțării externe. Cu toate acestea, criza gazelor din toamnă a generat o creștere în lanț a prețurilor, care, după prognozele experților va continua în anul curent, fiind amplificată și o inflație de peste 15%. Efectele acestor crize vor fi resimțite cel mai mult de familiile cu venituri mici.

Anul crizelor în lanț

Pentru economia Republicii Moldova începutul anului 2021 arăta destul de sumbru. Afectată de luptele politice interne și de criza pandemică, timp de jumătate de an economia s-a mișcat ca o corabie în derivă. Lucrurile au început să se schimbe odată cu alegerea unui nou Guvern, însă, criza energetică din toamnă a compromis menținerea traiectoriei de creștere economică, generând noi provocări pentru guvernare și mediul de afaceri.  

Adrian Lupușor, directorul executiv al centrului analitic independent „Expert-Grup”, este de părere că anul 2021 a avut elemente pozitive, precum creșterea economică, dar și negative legate de majorarea prețurilor și inflație.

Adrian Lupuşor, directorul executiv al centrului analitic independent „Expert-Grup”

Adrian Lupuşor

„Pentru 2021 noi așteptăm o creștere economică de circa 8-9%, ceea ce va fi practic suficient pentru a compensa pierderile din anul trecut. Este o creștere temporară, fondată pe o bază mică de comparație și pe relansarea în sectorul agricol. Este clar că pentru anul curent, cel mai probabil, creșterea nu va fi atât de rapidă. Dar este oricum remarcabil că economia noastră a demonstrat flexibilitate.

Sigur că pe partea negativă noi simțim, cu regret, impactul majorării prețurilor și inflația, care urmează să crească și în anul curent. Aceasta poate fi o provocare majoră pentru economia anului 2022. Sigur că aceasta este o inflație cauzată de criza gazelor, de creșterea prețurilor la materialele de construcție și la produsele alimentare, pe care noi le importăm. Dar, a fost și factorul extern care a impulsionat creșterea prețurilor”, a declarat pentru DW expertul.

Anul 2022 se prefigurează a fi unul complicat pentru economia Republicii Moldova, care urmează să se confrunte cu creșterea inflației, prognozată la 15%, dar și mărirea prețurilor, care va afecta puternic societatea. Astfel, Guvernul trebuie să demonstreze că are capacitate să lanseze politici, care ar scoate țară din criză.

„Faptul că avem acest triunghi al deficitelor – creșterea deficitului bugetar, a fondului curent și a deficitului comercial – la fel este o problemă pentru 2022. Aceasta va crea riscuri pentru stabilitatea macrofinanciară. De asemenea, cadrul bugetar tot va fi o provocare majoră. O altă problemă este legată de creșterea continuă a prețurilor la gaze. Aceste riscuri se pot ușor transforma într-o recesiune în 2022. În aceste condiții, va fi complicat pentru Guvern să elaboreze un program anti-criză adecvat”, consideră Adrian Lupușor.

Criza gazelor – un examen de maturitate pentru guvernare 

Planurile de dezvoltare economică promise de noul Guvern, au fost sabotate de șocul cauzat de criza gazelor, care a afectat nu doar Republica Moldova ci și toată Europa. Epopeea negocierii unui nou contract cu Gazprom a dus la majorarea prețului la gaze, care temporar a fost soluționată de Guvern prin alocarea compensațiilor, atât din bugetul de stat, cât și din asistența externă acordată pentru diminuarea efectului creșterii prețurilor.

Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic, consideră că această criză a gazelor a venit într-un moment cât se poate de prost pentru Republica Moldova, iar Federația Rusă nu a ratat ocazia să folosească această conjunctură ca să șantajeze autoritățile moldovenești și să obțină avantaje politice.

Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic

Sergiu Tofilat

„Am ieșit relativ bine din această criză. Am reușit să facem și niște testări de achiziții de gaze alternative, ceea ce nu a fost făcut niciodată și aceasta i-a pus puțin în gardă pe ruși. Astfel, pe final avem o formulă relativ bună, de 450 USD pentru o mie de metri cubi de gaze. Da, noi am fi putut obține un preț mai mic, dar aceasta ar fi însemnat niște concesii politice, cum a fost în cazul Serbiei, care în schimbul prețului ieftin la gaze a fost nevoită să accepte licența de emitere pentru Russia Tooday.

Pe termen mediu și lung sunt mai multe aspecte în problema securității energetice. Primul: rebuie să ne facem rezerve strategice. Este clar că acum nimeni nu poate da un preț mai bun decât Gazprom-ul, cel puțin în perspectiva următorilor doi ani. Dar ca noi să avem o poziție în negocieri, trebuie să dispunem de rezerve de gaz, suficiente pe cel puțin două luni ale iernii. Al doilea aspect ține de dependența pe energie. Deci, noi trebuie să accelerăm interconexiunea cu România și să nu depindem de centrala de la Cuciurgunan. Al treilea aspect ține de eficiența energetică, prin care să reducem consumul de gaz. Aici vorbim în primul rând de încălzirea centralizată din Chișinău și Bălți. Circa 35% din volumul de gaz este consumat pentru generarea de energie și căldură în aceste localități. În afară de aceasta trebuie să lucrăm la legislație și la regulile pieței, ca să permitem intrarea pe piață a altor traideri, dar și la întărirea instituțiilor de stat”, a comentat pentru DW analistul.

Economia salvată cu resurse externe

Pandemia de COVID-19 a continuat să afecteze economia țării și în 2021. Din cauza crizei, tot mai multe afaceri au fost nevoite să caute noi soluții de adaptare, multe din ele fiind nevoite să se închidă, iar oamenii să își caute noi locuri de muncă. Un suport esențial în depășirea crizei l-au avut partenerii externi.

Potrivit Dianei Enachi, economistă în cadrul organizației IDIS „Viitorul”, pandemia nu a avut efecte atât de puternice asupra economiei ca în 2020, dar au lipsit acele programe de suport pentru companii, chiar și pentru angajați, care ar fi impulsionat recuperarea economică.

Diana Enachi, economistă în cadrul organizației IDIS „Viitorul”

Diana Enachi

„Anul 2021 a fost marcat de ieșirea Republicii Moldova din izolarea internațională în care se afla până atunci. Odată cu schimbarea guvernării, partenerii de dezvoltare au reluat finanțările cu pași rapizi. Astfel, noi am semnat un nou acord cu FMI cu privire la un program de reforme economice de peste 560 de milioane de dolari SUA. Acest acord, după cum știm, este un stimulent și pentru alți parteneri de dezvoltare. Acesta confirmă că Republica Moldova se angajează să reformeze sectorul justiției, să lupte și să combată corupția și altele. La fel, a fost semnat un Acord cu Comisia Europeană cu privire la planul de redresare economică a Republicii Moldova, care ajunge la 600 milioane euro. De asemenea, un alt suport din partea UE a fost în valoare de 60 milioane euro pentru depășirea crizei energetice. Practic, noi am asistat în anul trecut la o deschidere foarte mare din partea partenerilor externi”, a conchis pentru DW experta.