1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Republica Moldova în 2022 – a fi sau a nu fi?

20 decembrie 2022

Anul 2022 a stat sub semnul războiului Rusiei în Ucraina. Un an în care ne-am pus la modul serios problema: a fi sau a nu fi Republica Moldova ca stat liber, democratic și european.

https://p.dw.com/p/4LCZy
Chişinău, Republica Moldova
2022 - un an de grea încercare pentru Republica MoldovaImagine: blickwinkel/IMAGO

Finalul anului ne-a adus în fața unui act curajos al guvernării de la Chișinău: suspendarea licențelor a șase posturi TV pro-ruse din Moldova – aparținând oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat în primă instanță la 7,5 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare (un miliard de dolari „sifonat” din băncile moldovene) –, și unor oameni legați de partidul socialist, pro-rus, de opoziție.

Este vorba de posturile „Primul în Moldova”, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV. A fost decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, care a argumentat că aceste posturi au încălcat de mai multe ori Codul Serviciilor Audiovizuale, au prezentat tendențios și manipulator știrile despre războiul din Ucraina, ba chiar au făcut propagandă deschisă agresiunii putiniste.

Posturile TV sancționate au țipat în gura mare „cenzură!, cenzură!”, s-au plâns de violarea libertății de exprimare, iar Ministerul de Externe de la Moscova s-a grăbit să acuze „încălcarea cinică a drepturilor minorităților naționale”.

Vechiul truc rusesc: își amintesc de drepturile omului abia după ce sunt puși să plătească pentru că au propagat disprețul față de drepturile omului. Iar Rusia – mare „ocrotitoare” a minorităților naționale pe teritoriul ei, pe care dacă nu le deportează, cum făcea Stalin cu cecenii, cu tătarii din Crimeea sau cu românii basarabeni, le transformă în carne de tun, sub regimul Putin, într-un război de exterminare a altei minorități (judecată la scara fostului imperiu sovietic), ucrainenii, dornici de libertate –, Rusia, spuneam, varsă lacrimi de crocodil de „mila” minorității ruse lipsite de-acum încolo de propaganda războiului și, în același timp, taie gazul și curentul electric Republicii Moldova, inclusiv moldovenilor rusofoni, pentru a pedepsi atitudinea anti-război a acestui stat.

Alte reacții interne la blocarea propagandei pro-ruse

La Chișinău, aprecierile la adresa autorităților, care au avut curajul să închidă gura propagandei rusești, alternează cu voci care spun că decizia de acum este tardivă, întrucât au trecut ani de zile în care posturile pro-rusești au continuat să-i spele pe creier pe moldoveni și să mențină ridicat rating-ul lui Putin și al partidelor filo-moscovite în Basarabia.

Slăbiciunile statului și faptul că trebuia să fii tu, actuala putere, prima dintre toți cei ce au guvernat Moldova în ultimii 30 de ani care să aplici niște măsuri radicale anti-putiniste, pot fi luate ca o justificare. Decizia de la Chișinău, survenită după turneul președintei Maia Sandu în Japonia, Statele Unite și România, trebuie că a fost încurajată de occidentali, pentru că simultan și Uniunea Europeană a interzis difuzarea a patru posturi TV rusești pro-război pe teritoriul țărilor membre, posturi aflate și pe lista moldoveană.

În 2022, către sfârșitul acestui an, puterea de la Chișinău și-a învins în mare parte complexele, teama de a nu fi acuzată (fals) de încălcarea unor norme democratice sau de a nu irita Rusia. A înțeles că tactica „neutralității”, nu doar constituționale dar și decizionale în sens mai larg, nu ajută Republica Moldova, ci din contră: o vulnerabilizează și mai mult, întrucât încurajează agresorul intern și extern. Asta a determinat și adoptarea unor măsuri hotărâte de anchetare a protestelor antiguvernamentale de la Chișinău, finanțate cu bani murdari și susținute de Rusia.

Plasarea pe lista de sancțiuni americane și britanice a oligarhilor Șor și Plahotniuc a înlesnit această eliberare de complexe și a condus la elaborarea unei „Legi Magnițki” și în Republica Moldova, care urmează a fi votată în Parlament.

Reforme în sectorul energetic și la Apărare

Anul 2022 s-a dovedit important și pentru o radicală revizuire și în alte domenii importante, cum sunt asigurarea independenței energetice față de furnizorul rus și consolidarea sectorului apărare – neglijat, umilit în toți acești 30 de ani.

De la războiul din primăvara-vara anului 1992, pierdut în fața separatiștilor transnistreni susținuți de Rusia, nimeni la Chișinău nu a luat în serios ideea de a întări armata națională. S-a considerat în mod eronat și convenabil Moscovei că o țară neutră ca Moldova nu are nevoie de armată. Voronin, Dodon și alți politicieni pro-ruși au propus chiar să se desființeze armata, iar Plahotniuc a „umflat” aparatul polițienesc, care trebuia să-l apere de propriii cetățeni, nu de un agresor din afară.

Această mentalitate păguboasă a fost, în sfârșit, depășită. Prăbușirea unor rachete rusești pe teritoriul Republicii Moldova a fost argumentul cel mai convingător că țara are nevoie de forțe armate robuste, astfel că în proiectul de buget pentru anul 2023 sectorul apărare va beneficia pentru prima dată de o sporire a fondurilor cu 75%, pentru achiziționarea unor instalații antiaeriene. Insuficient, dar este un început.

Anul 2023. Nu există cale de întoarcere

Republica Moldova a obținut în anul ce se scurge statutul de țară-candidat la Uniunea Europeană, alături de Ucraina, care luptă pentru libertatea ei și a Europei întregi. În 2022, în Republica Moldova istoria s-a accelerat brusc, ne-a plasat în mijlocul unor situații dramatice, ne-a arătat care e prețul independenței și libertății, ne-a obligat să răspundem la întrebarea: suntem dispuși să le apărăm?

Interzicerea posturilor de propagandă pro-rusești încununează un traseu al conștientizării pe care l-a traversat Republica Moldova și conducerea ei sub presiunea unui pericol existențial major: de la speranța tot mai firavă că neutralitatea te poate apăra, până la nevoia de a alege, de a te pronunța ferm de partea cui ești. Între război și pace, între adevăr și minciună, între democrație și tiranie nu există cale de mijloc.

Acest parcurs trebuie să se consolideze în 2023. Nu există cale de întoarcere. O revanșă a Rusiei în Republica Moldova înseamnă anihilarea acestui stat și a poporului său.

Vitalie Ciobanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Ciobanu Colaborator permanent al DW din 2022.