″Reporterii fără Frontiere″: Libertatea presei în lume | Global | DW | 12.02.2015
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

"Reporterii fără Frontiere": Libertatea presei în lume

Organizaţia a dat publicităţii clasamentul privind respectarea libertăţii presei. Documentul constată că în majoritatea celor 180 de ţări situaţia în care se află ziariştii şi mass media independente s-a înrăutăţit

Între motivele principale care au determinat în general înrăutăţirea situaţiei privind libertatea presei se numără, potrivit organizaţiei "Reporteri fără Frontiere" (RSF), oprimarea voită sau manipularea mass media în regiuni de conflict, cum ar fi Ucraina, Siria, Irak şi în ţinuturile palestiniene. În plus, numeroase state se prevalează de necesara protecţie a securităţii naţionale pentru a impune anumite limitări libertăţii presei. "Acolo unde controlul informaţiei este un obiectiv strategic de război, aşa cum se întâmplă acum în Ucraina sau în Siria, ziariştii devin o masă de manevră pentru părţile aflate în conflict", a declarat la Berlin purtătorul de cuvânt al RSF, Michael Rediske.

În raportul anual al RSF este evaluată situaţia din 180 de ţări ale lumii. Raportul este întocmit în baza unui chestionar care include toate aspectele muncii jurnalismului independent, pe care organizaţia non profit, înregistrată în Franţa, îl trimite spre completare câtorva sute de ziarişti, oameni de ştiinţă, jurişti şi apărători ai drepturilor omului, precum şi reţelei proprii de corespondenţi din întreaga lume. Cele 87 de întrebări, cât conţine lista, sunt împărţite pe capitole, cum ar fi diversitatea mediilor, gradul lor de independenţă, cadrul de desfăşurare a muncii de ziarist, cenzură şi auto-cenzură, cadrul juridic, transparenţa instituţională şi infrastructura de producţie. La acestea se adaugă capitolul "atacuri şi cazuri de violenţă", pe care le-au identificat înşişi colaboratorii RSF. În chestionar figurează astfel de incidente înregistrate în intervalul octombrie 2013 - octombrie 2014.

Controlul informaţiei în regiunile de conflict

Raportul RSF relevă că multe din conflictele armate înregistrate pe parcursul anului trecut au avut şi caracterul unor războaie ale informaţiei. Indiferent că a fost vorba de Ucraina, Siria, Irak, de războiul din Gaza, între Israel şi Hamas sau de sudul Sudanului, părţile aflate în conflict au încercat, fără excepţie, să elimine funcţia de sursă independentă de informaţie a canalelor de ştiri sau să le deturneze pe acestea în scopul promovării propriei propagande.

Securitatea naţională - un pretext pentru represiune

Postulate ameninţări la adresa securităţii naţionale au constituit în numeroase ţări un pretext pentru limitarea libertăţii presei şi a altor drepturi fundamentale ale omului. În Rusia, de pildă, au fost adoptate, sub impresia războiului din estul ucrainei, o serie de legi represive, între care o înăsprire a interdicţiei de a critica în spaţiul public încălcarea integrităţii teritoriale. Astfel, orice critică adusă anexării Crimeei de către Rusia a devenit delict penal. Un alt exemplu: În Kazahstan a fost adoptată o lege care instituie cenzura pe durata unor convulsii sociale, ca măsură de preîntâmpinare a unor proteste de felul celor înregistrate la Kiev cu un an în urmă.

"Protecţia securităţii naţionale" a fost invocată şi de armata thailandeză după lovitura de stat din mai 2012, şi de regimul militar din Egipt. În Thailanda a fost instituită cenzura iar în Egipt au fost arestaţi, sub acelaşi pretext, numeroşi ziarişti incomozi.

Violenţe împotriva presei

Tot mai mulţi ziarişti care relatau pe marginea unor demonstraţii au fost insultaţi, atacaţi sau chiar ucişi pe parcursul ultimului an. Unii au fost chiar atacaţi intenţionat, pentru a se împiedica relatările de la faţa locului. Au existat şi cazuri în care ziarişti au avut de suferit fiindcă s-au trezit neintenţionat între fronturi. Adesea, ziariştii au fost atacaţi de poliţie sau armată. Aşa s-a întâmplat în Ucraina, în timpul protestelor din euromaidan, în Turcia, în timpul noilor proteste, izbucnite după reprimarea mişcării Gezi sau în cadrul unor demonstraţii din Venezuela sau Hong Kong.

Au existat de asemenea cazuri repetate în care ziarişti au fost arestaţi abuziv în cadrul unor demonstraţii. Aşa s-a întâmplat în Bahrain şi în mica aşezare Ferguson din SUA. Chiar dacă ei au fost în scurt timp eliberaţi, tentativa de intimidare a presei a fost cât se poate de clară.

Ameninţări din partea grupărilor non-statale

Grupări puternice necontrolate de state, care nu tolerează informaţii incomode pentru ele, au devenit în multe ţări o primejdie mortală pentru ziarişti. Exemple în acest sens sunt "Statul Islamic" din Siria şi Irak, "Boko Haram" din Nigeria, o serie de grupări islamiste din Libia precum şi formaţiuni paramilitare sau grupări criminale din Columbia şi Mexic. Şi în Brazilia sunt ucişi periodic jurnalişti, care relatează despre cazuri de corupţie sau crimă organizată. Totuşi, numărul crimelor de acest gen a scăzut.

Erodarea "modelului european"

O înrăutăţire clară la capitolul libertatea presei a putut fi constatată în 2014 de RSF şi în ţări ale UE. În Italia, de pildă, numeroşi jurnalişti s-au confruntat cu ameninţări din partea mafiei, cu atentate şi plângeri neîntemeiate în justiţie. Potrivit aceluiaşi raport, Garda Financiară din Bulgaria a trecut la represalii împotriva unor jurnalişti care relataseră despre abuzuri în branşa financiară, în baza unei legi adoptate de urgenţă. Ziariştii în cauză au fost amendaţi şi hărţuiţi în justiţie.

Cenzură din motive religioase

Tot mai multe guverne se folosesc de interzicerea blasfemiei sau a ofenselor aduse sentimentelor religioase pentru a împiedica criticile cu caracter politic. Aici figurează, potrivit RSF, ţări cum ar fi Arabia Saudită, Iran, Kuweit şi India. În toate aceste ţări au fost arestaţi în 2014 ziarişti sau bloggeri care au exprimat critici la adresa unor grupuri religioase sau organe ale statului, care încercau să-şi confere o legimitate religioasă.

Fruntaşii şi codaşii

Pe primele locuri în lume la respectarea libertăţii presei se numără ţările scandinave. În ordine, Finlanda Norvegia şi Danemarca. România se află, uşor în coborâre, pe locul 52, în vecinătatea unor state ca SUA, Taiwan sau Mongolia. În clasamentul pe 2013, România ocupase locul 45. Pe locurile codaşe se află, neschimbat faţă de clasamentul precedent, Eritreea, Coreea de Nord şi Turkmenistan. Ţările sunt guvernate de dictaturi care controlează practic în totalitate presa.