Relaţiile americano-israeliene pe butuci? | Global | DW | 24.07.2009
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Relaţiile americano-israeliene pe butuci?

În ciuda variilor dezminţiri din partea diplomaţilor celor două ţări, e tot mai evident că relaţiile americano-israeliene se deteriorează în ritm alert....

default

Raporturi mai reci de cât oricând: Preşedintele SUA, Barack Obama, la Casa Albă, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu la 18 mai 2009

Experţii statului evreu s-au reunit recent la ministerul israelian al apărării, spre a se consulta asupra opţiunilor pentru cazul în care SUA îşi vor reduce ajutorul financiar şi militar acordat anual Ierusalimului.

Contenciosul dintre Washington şi Ierusalim legat de îngheţarea completă a activităţilor de construcţie în aşezările israeliene riscă să pună pe butuci un raport de parteneriat strategic care părea făcut să reziste eternităţii.

Cearta dintre America şi Israel a atins cote paroxistice după ce guvernul de la Ierusalim a aprobat construcţia a 20 de locuinţe într-un cartier din nordul oraşului sfânt, situat într-o zonă cucerită de la iordanieni în 1967. Departamentul de stat american l-a convocat pe ambasadorul israelian la Washington, căruia i s-a cerut imperativ blocarea proiectului.

În reacţie, premierul israelian Netaniahu s-a declarat surprins de atitudinea americană şi a respins categoric revendicările departamentului de stat. Oficialii, care insistă asupra dreptului israelienilor de a-şi construi locuinţe în aşezări spre a face faţă creşterii naturale a populaţiei au subliniat că nu doar evreii posedă locuinţe în cartierele arabe. Sute de palestinieni şi-au procurat în ultimii ani locuinţe în cartierele evreieşti din Ierusalim şi în alte oraşe ale statului evreu. Concomitent, autorităţile israeliene se întreabă ce s-ar întâmpla oare, dacă la New York, Paris, Londra sau Berlin li s-ar interzice evreilor să se mute într-un cartier sau altul şi de ce Ierusalimul ar trebui să aibă alt regim. Alte voci se întreabă dacă evreilor israelieni urmează să li se impună aceleaşi limitări vizând creşterea naturală, precum cele la care au fost supuşi în evul mediu strămoşii lor din ghetouri.

Dincolo de aceste dueluri retorice, e clar însă, că, în absenţa unei frânări a extinderii aşezărilor israeliene din teritoriile revendicate de arabi, înfiinţarea unui stat palestinian viabil s-ar amâna la calendele greceşti.

Or, administraţia Obama s-a fixat definitiv asupra acestui obiectiv, extrem de popular în lumea arabă şi islamică şi crede că-l poate atinge rapid, supunând unilateral guvernul israelian unor presiuni pe cât de ample, pe atât de lipsite de precedent. De bună seamă, la Washington se mizează pe ipoteza unui rapid eşec politic, sub impactul presiunilor americane, al actualei coaliţii guvernamentale israeliene.

Calculul administraţiei Obama, întemeiat pe prezumţia corectă, potrivit căreia politica de colonizare israeliană e controversată chiar şi în rândul populaţiei evreieşti din Israel şi SUA, pare totuşi greşit şi contraproductiv, după cum reliefa recent ziaristul Amnon Lord. Fiindcă, deşi o parte din electoratul israelian detestă guvernul Netaniahu şi e gata să renunţe, în scopul obţinerii păcii, la aşezările evreieşti de pe malul apusean al Iordanului, realităţile regionale au iscat în ultimii 10 ani mutaţii de proporţii în Ţara Sfântă.

Pericolul nuclear iranian, cuplat cu incapacitatea palestinienilor de a impune domnia legii şi cu ameninţarea terorismului de tip Hezbollah şi Hamas, grupare care a preluat controlul asupra fâşiei Gaza după evacuarea ei de către israelieni, au schimbat în profunzime datele problemei.

La fel s-a modificat şi starea de spirit a israelienilor. Încât programul enunţat recent de premierul israelian la universitatea Bar-Ilan, unde a evocat crearea unui stat palestinian, acceptând-o însă doar în condiţiile în care nu va periclita securitatea statului evreu, reprezintă o poziţie consensuală în Israel.

În plus, experienţa istorică atestă că, ori de câte ori sunt supuşi unor ameninţări majore sau unor presiuni externe, pe care le consideră injuste, israelienii reacţionează încăpăţânat, unindu-se în jurul liderilor lor.

Oficialităţile din Washington au afirmat că este prematur să se discute anularea subvenţiilor atribuite Israelului. Ceea ce înseamnă că subiectul rămâne pe tapet. America poate fireşte recurge la reducerea sau tăierea completă a celor 3 miliarde de dolari pe care-i acordă anual Israelului sub formă de asistenţă militară.

Dat fiind însă pericolul, care confruntă statul evreu, e greu de crezut că o astfel măsură i-ar putea convinge pe israelieni să-şi schimbe atitudinea. Cu atât mai mult cu cât statul evreu dispune şi de o opţiune franceză pentru o viitoare cooperare militară. In schimb, n-ar fi exclus ca un atare demers, echivalând cu abandonarea de către America a unui vechi aliat, să erodeze popularitatea oricum tot mai fragilă a lui Obama în SUA şi să sperie ţări partenere, precum Egiptul, care se tem de crescânda putere iraniană.

S-ar plasa ca atare noi obstacole greu surmontabile în calea unei păci negociate în Orientul Mijlociu.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident