Regresul României

„Oroare la Roma”, titrează cotidianul italian Il Messaggero, în timp ce un editorial, (referitor la brutala violare şi asasinare a unei italience de către un cetăţean român) revendică sfîrşitul toleranţei” – transmite corespondentul agenţiei Associated Press. Crima din Italia nu figurează printre subiectele ziarelor vesteuropene de limbă germană.

In schimb, Frankfurter Allgemeneine Zeitung publică, sub titlul „România face regrese” un interviu acordat ziarului conservator de către preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, după vizita pe care a efectuat-o la Bucureşti. Lammert relevă că, „dacă economic, România şi Bulgaria îşi continuă ascensiunea, cu totul alta e situaţia dezvoltării politice. In Bulgaria, aceasta bate pasul pe loc, în timp, în România, înregistrează chiar regrese”.

Potrivit înaltului demnitar german, „forţele politice din România se blochează reciproc. Deosebit de iritant e pentru mine faptul că, în mod vădit, există prea puţini care să aibă orgoliul de a impune realmente obictivele stabilite de comun acord cu UE”. In schimb „abundă de partea română remarcile cu caracter mai mult sau mai puţin general şi obişnuitele subterfugii”.

Conform preşedintelui parlamentului federal, gazdele sale s-au arătat totuşi receptive la critici şi îndeosebi la semnalarea faptului că „garantarea unei justiţii româneşti independente şi a unei combateri eficiente a corupţiei corespund intereselelor României şi nu doar celor ale UE. În general însă”, a adăugat Lammert textual, „vizita mi-a confirmat existenţa unor deficite grave în domniul politic”.

Intrebat dacă şi-a formulat şi public observaţiile critice, Lammert a replicat: „În alocuţiunea rostită în parlamentul de la Bucureşti nu m-am rezumat la a face afirmaţii amicale, ci am subliniat foarte clar că suntem nevoiţi să insistăm asupra îndeplinirii angajamentelor luate şi nu ne putem restrînge doleanţele. Acest lucru e valabil îndeosebi în privinţa sferei justiţiei”.

Comparînd situaţia de la Bucureşti şi de la Sofia, Lammert a declarat că are impresia că „bulgarii dispun mai degrabă de-o alternativă, decît românii”. Demnitarul creştin-democrat german a deplîns „interesul prea mare al partidelor politice, inclusiv al partidului democrat, apropiat preşedintelui, de a menţine status-quoul”. Dezamăgit s-a arătat preşedintele Bundestagului şi de ”slăbiciunea” societăţii civile.

„Nu pot distinge în prezent nici o forţă care să posede voinţa şi capacitatea de a ameliora situaţia”, a adăugat el textual. Utile sunt însă, potrivit lui, criticile din partea UE, care plasează sub presiune internă clasa politică din cele două ţări.

Note bune acordă în schimb presa germană justiţiei spaniole. Indeosebi ziarele de stânga precum Sueddeutsche Zeitung din Muenchen laudă verdictele foarte îngăduitoare pronunţate de judecătorii spanioli în procesul teroriştilor, care au aruncat în aer trenuri la Madrid, ucigînd aproape 200 de oameni.

Der Standard din Viena critică investigaţiile efectuate de poliţia şi procuratura spaniolă întrucît n-au lămurit substratul sîngeroaselor atentate islamiste din 2004. Dar cotidianul austriac de stînga crede că verdictele pronunţate în proces n-ar fi fost „de complezenţă”, ci juste, deşi sentinţa nu menţionează raportul dintre cele mai grave atentate din istoria Spaniei şi reţeaua teroristă islamistă Al Quaida, ori războiul din Irak.

Şi Tagesanzeiger de la Geneva elogiază activitatea judecătorilor spanioli, luînd peste picior „teoriile conspiraţioniste”, care circulă în Spania pe tema atentatelor.