Reglementări europene privind repatrierea imigranţilor ilegali

Ambasadorii celor 27 de state membre ale UE au căzut de acord asupra unei directive de repatriere, conform căreia azilanţii respinşi pot fi încarceraţi până la 18 luni, dacă prezintă riscul de a fugi de autorităţi. Documentul care a întrunit consensul a fost adoptat după luni de zile de negocieri la Bruxelles. De regulă, arestul pentru repatriere durează cel mult 6 luni, dar poate fi prelungit, dacă procedeele sunt lungite din motive precum cooperare insuficientă a azilantului sau probleme în determinarea naţionalităţii acestuia. Noile reguli se înscriu în jurisprudenţa germană.

"Când va intra în vigoare noua reglementare vom avea în sfârşit standarde comune pentru protecţia celor care vin ilegal în Europa, iar felul în care azilanţii vor fi trataţi va fi unitar în întreaga Uniune", spunea ministrul sloven de interne, Dragutin Mate la începutul negocierilor dificile.

Consiliere juridică inexistentă

În opt state membre, durata detenţiei este deja determinată de prevederi legale naţionale. Miercuri, cabinetul Berlusconi a decis să prelungească arestul la 18 luni. Germania a înăsprit şi mai mult restricţiile, chiar înaintea acordului european: în consecinţă, un azilant arestat nu va avea dreptul la reprezentare legală gratuită din oficiu şi nu i se vor suporta costuri de judecată dacă doreşte să prevină deportarea în instanţă.

Guvernul de la Berlin se temea că directiva europeană va intra în contradicţie cu jurisprudenţa penală germană, iar documentul mai trebuie aprobat de miniştrii de interne europeni, precum şi de Parlamentul European. Ambele şedinţe sunt programate pentru luna iunie. Condiţiile înăsprite trebuie însă tratate cu grijă, este de părere negociatorul şef al PE, Manfred Weber.

"Imigranţii ilegali nu sunt infractori în sensul unui criminal, ci pur şi simplu sunt oameni care au trecut o frontieră şi trebuie trimişi înapoi. De aceea a fost important să cădem de acord asupra necesităţii limitării arestului spre repatriere, un punct central pe agenda noastră de discuţii".

CE se apără

Executivul de la Bruxelles a respins criticile activiştilor pentru drepturile omului. "Ar fi greşit să numim iniţiativa "directiva ruşinii", a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei. "Este de fapt o măsură menită să confere credibilitate politicii noastre de imigraţie. Numai dacă celor azilanţii ilegali sunt ameninţaţi de repatriere putem deschide porţile celor care doresc să se stabilească în UE în mod legal", a mai spus oficialul.

Organizaţiile umanitare şi cele pentru drepturile omului au fost deranjate în principal de durata arestului, opinând că un an şi jumătate este nejustificat de mult.