Refugiați mai puțini, tot mult de făcut

În martie, au venit în Germania 5000 de refugiați. Adică în jur de 200 pe zi. Puțin în comparație cu perioada anterioară - în ianuarie se înregistrau încă 2000 de nou sosiți pe zi. Ultimele date au fost făcute publice la Berlin de ministrul de Interne Thomas de Maizière.

Scăderea masivă se datorează în mod esențial închiderii rutei balcanice, a spus ministrul federal. Astfel, el a admis că Germania a profitat de măsuri luate la nivel național de alte țări, măsuri respinse mereu de executivul german. Disputa cu Austria și cu țările din vestul Balcanilor ar fi fost între timp stinsă, a precizat de Maizière. Motivul: ar exista acum premisele unei reduceri sustenabile a numărului de azilanți, după adoptarea acordului UE-Turcia, securizarea mai bună a granițelor externe ale UE și adoptarea unei abordări europene în criza refugiaților.

În această cheie de lectură, Germania și-ar fi impus până la urmă punctul de vedere. La întâlnirea interguvernamentală germano-franceză de joi, cancelara Angela Merkel a reiterat că soluția ar fi securizarea granițelor externe ale Uniunii și nu închiderea frontierelor naționale.

Fără prognoză anuală

Totuși, o singură rută posibilă de migrație a fost până acum "închisă". În Libia așteaptă probabil sute de mii de refugiați - în principal din țări africane - să ia calea Europei. Bandele de traficanți ar fi deja "în plină acțiune", după cum a arătat vineri ministrul german pentru Dezvoltare Gerd Müller.

La începutul săptămânii, la o reuniune de experți pe tema politicii privind refugiații, organizată de Academia federală pentru politică de azil, a fost prezentată oficial o nouă hartă pe care erau desenate peste 20 de noi rute posibile spre Europa. În acest context, ministrul german de Interne nu a dorit să facă estimări privind o prognoză anuală a numărului de refugiați așteptați în Germania în 2016. Astfel de precizări ar fi neserioase.

Funcționari harnici

În Germania se află sute de mii de refugiați care trebuie încă "procesați" de autorități. În acest sens, există două surse privind aceste date. Una ar fi așa-numitul Easy-System, în care sunt înregistrați refugiații, cealaltă ar fi contabilizarea numărului cererilor de azil depuse. Pentru aceasta din urmă este responsabil Oficiul federal pentru migrație și refugiați (BAMF). Autoritatea respectivă a primit în ultimele luni personal suplimentar și a fost parțial reorganizată cu ajutorul unor experți externi. Numărul cererilor de azil procesate s-a triplat în primul trimestru din 2016, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat șeful BAMF Frank-Jürgen Weise. Două treimi din cei care au depus cereri de azil au primit aprobarea de a rămâne în Germania.

În ciuda legii: încă există azilanți din Balcanii de Vest

Printre cei ale căror cereri de azil au fost procesate s-au numărat în premieră și refugiați sosiți în ultimele trei luni în Germania. În întreaga țară au fost create așa-numite centre de primire, unde procesarea cererilor de azil se face mult mai rapid. În medie, cazurile simple sunt rezolvate într-o săptămână la aceste centre. De exemplu, pentru azilanți din Siria, care de regulă primesc drept de rămânere, sau pentru azilanți din vestul Balcanilor, care în marea majoritate a cazurilor sunt respinși.

Pentru aceștia din urmă, guvernul german a schimbat legislația, noile prevederi fiind deja în vigoare și dând rezultat, după cum a precizat ministrul de Interne. În primul trimestru din 2016, numărul cererilor de azil depuse de albanezi au scăzut de la 6500 la 3600, cele depuse de sârbi de la 9000 la 2600. Totuși, de Maizière crede că aceste numere trebuie să scadă și mai mult.

Va crește numărul "țărilor de proveniență sigură"?

Tunisia, Algeria și Maroc nu apar în actualul top 10 în statisticile privind azilul în Germania. Cele trei țări nord-africane ar urma să fie declarate țări de proveniență sigură, ceea ce ar avea drept consecință respingerea majorității cererilor de azil depuse de cetățenii din cele trei state. Legea este încă în dezbatere parlamentară. Se știe însă că numeroși cetățeni din cele trei state se află deja în Germania. Ei nu au avut deocamdată ocazia de a depune o cerere de azil. Motivul: pentru a primi o programare la autoritatea care se ocupă de aceste cereri este necesară uneori o așteptare de mai multe luni.

O înregistrare mai bună

Aproape 2000 de refugiați pe zi au fost înregistrați în primul trimestru în Easy-System, care adună datele la nivel central. Mult mai multe înregistrări decât refugiați nou-sosiți în Germania în această perioadă. Explicația: așa-numita Easy-Gap - mii de refugiați nu se înregistraseră anterior în Germania. Numărul celor care rămân în afara registrelor oficiale devine însă tot mai mic.

Cât de mari sunt "datele neoficiale"?

Totuși, în Germania continuă să se afle ilegal foarte mulți refugiați. Ministrul de Interne nu a vrut să estimeze despre câți ar fi vorba mai exact. Potrivit unor surse din cadrul Ministerului de Interne, numărul ilegalilor s-ar situa între 350.000 și 500.000. Conform acelorași date neoficiale, 1% dintre aceștia ar fi potențiali teroriști. Aceștia nu ar avea niciun interes să își oficializeze prezența în Republica Federală, după cum nici cei fără perspective de a primi aprobarea de rămânere nu doresc să o facă. Ei se tem de expulzare și preferă să trăiască la rude și să muncească la negru. În acest moment, doar landul Bavaria efectuează din acest motiv controale de identitate la gări și în alte locuri.