Refugiații din Germania înapoi în Grecia?

Pe 12 septembrie a început în Grecia noul an școlar. Degeaba cauți refugiați pe băncile școlilor. Circa 20.000 de copii cu vârstă de școlarizare trebuie întâi să treacă prin cursuri de pregătire.

E nevoie de suplimentarea personalului didactic. Banii vin de la UE. De luni până vineri li se predau ore în greacă și încă o limbă. În plus, au cursuri de matematică, informatică, artă și sport. Cursurile vor avea loc în incinta școlilor, dar numai după amiaza, când copiii greci sunt deja acasă. Aceste reguli au fost comunicate abia luni.

Până atunci circula zvonul că se dorește integrarea copiilor refugiaților în clasele în care învață copiii greci. La Oraiokastro, un oraș de lângă Salonic, sau la Preveza, părinții au început să se revolte. Se temeau că li se vor îmbolnăvi copiii, deoarece refugiații nu ar fi vaccinați.

În plus, copiii greci ar rămâne în urmă și ar exista ”diferențe de opinie” în ceea ce privește rolul familiei, al femeii și religia. Oamenii s-au temut și de ”alterarea civilizației grecești”. Acum guvernul încearcă să liniștească apele, trimițând funcționari la fața locului, care să clarifice lucrurile.

"No work, no money – nothing"

În orașul-port Kavala au început deja cursurile de pregătire. Isis, originar din Aleppo, frecventează acest curs, deși are 19 ani. A învățat deja câteva cuvinte în limba greacă și își perfecționează engleza. Speră să ajungă la fratele său în Germania, prin programul UNHCR de reîntregire a familiei.

Dar acum trebuie încă să aștepte. Aceasta este probabil cea mai mare provocare pentru refugiații din Grecia - timpul mort. Ahmed, tânărul de 24 de ani din Latakia, ar vrea să muncească, dar locurile de muncă sunt puține chiar și pentru localnici. "No work, no money - nothing", își descrie Ahmed pe scurt situația. Ca toți ceilalți din lagărul de refugiați, și-a depus actele pentru a pleca într-o țară din vestul Europei.

Lagărul de refugiați din Kavala a fost mutat într-o fostă garnizoană militară la marginea de est a orașului. În interiorul halei refugiații trăiesc în corturi. Până acum o lună, corturile erau în afara orașului în aer liber. Se spune că 95 la sută dintre locuitorii acestui cartier din apropierea garnizoanei ar fi semnat o rezoluție pentru mutarea refugiaților.

Teama lor, că zona va deveni un ghetou, este împărtășită și de primarul Dimitra Tsanaka. Conservatoarea consideră că în afară de o parte din sirieni, migranții musulmani sunt ”aproape neintegrabili”. Stilul lor de viață este mult prea diferit față de cel al europenilor, consideră aceasta. Este de părere că ”refugiații ar trebui returnați în țările lor de origine, imediat ce situația o va permite”. Dar până atunci, trebuie să ne ocupăm de ei.

Teamă de un ghetou al refugiaților

Acestea nu sunt cuvinte goale. La sfârșitul lui februarie, când au sosit în numai câteva zile 1.300 de oameni în portul din Kavala și în condițiile în care guvernul nu dăduse soluții, Tsanaka le-a organizat cazare, în ciuda lipsei de bani la bugetul local.

În mai puțin de două luni, orașul cheltuise 400.000 euro pe care de fapt nu îi avea. Primarul a plecat la Atena. La începutul lunii mai, guvernul a redistribuit cea mai mare parte a refugiaților către alte regiuni. În Kavala au rămas în jur de 300 de oameni, adăpostiți în corturi, într-o zonă din afara orașului. Armata greacă a pus la dispoziție alimente, iar organizațiile nonguvernamentale s-au ocupat de refugiați.

În momentul de față, în garnizoana militară mai sunt aproximativ 120 de refugiați. Dar Dimitra Tsanaka e sigură că lucrurile nu vor rămâne așa. Probabil că în curând vor fi aduși sute de refugiați de pe insule. Și s-ar putea să aibă dreptate. În clădirea garnizoanei se construiesc încăperi pentru cursurile de pregătire, pentru cabinete medicale, pentru întâlniri etc. Tsanaka nu crede că este o idee bună. Cea mai bună variantă ar fi împărțirea lor în case private din oraș. Pentru că dacă mai vin și alte sute de refugiați în lagăr, s-ar putea să se creeze un ghetto și atunci nici vorbă de integrare.

Reîntoarcere în Grecia?

Ce părere are despre propunerea Ministrului federal de Interne de a returna refugiații către Grecia? Thomas de Maiziere a propus ca regulamentul Dublin să fie aplicat din nou. Acest lucru ar însemna că Germania ar putea să returneze refugiații către Grecia, având în vedere că acolo au fost înregistrați pentru prima dată în UE . Este vorba despre 38.000 de oameni. Tsanaka privește mirată: ”Glumiți? Cum credeți că va reacționa populația când vor veni și mai mulți refugiați, care nu-și vor găsi de lucru din cauza situației actuale și pe care va trebui să îi hrănim, deși noi înșine numărăm fiecare bănuț?”