Referendum cu cvorum sau fără?

Propunerea legislativă privind scăderea cvorumului de participare la referedum a fost dezbătută şi adoptată în Comisia juridică a Senatului. Opoziţia a averizat: „Noi vom mobiliza electoratul să nu participe la referendum” (Vasile Blaga). PDL a dezaprobat în mod constant intenţiile majorităţii de a reduce cvorumul de participare considerând că este vorba de un veritabil „atac la popor”. Deunăzi parlamentarul european Cristian Preda declara la rândul său că este de acord cu fostul preşedinte Ion Iliescu în privinţa menţinerii pragului de participare de 50%. „O revizuire a Constituţiei care ar fi acceptată cu o mână de voturi ar delegitima întregul proces”.

Dar cu toate că, în principiu, Ion Iliescu susţine un cvorum mare de participare, în anul 2003, el a fost primul politician român care a vorbit despre scăderea cvorumului la referendum. Revizuirea Constituţie întreprinsă atunci ca să satisfacă anumite exigenţe ale integrării europene s-a încheiat cu un referendum prelungit pe două zile din cauza participării scăzute. Nu este nici astăzi sigur dacă cvorumul a fost cu adevărat îndeplinit, dar pe vremea aceea toate partidele aveau interesul ca noua Constituţie să fie adoptată, aşa încât nu s-au înregistrat contestaţii. Profund nemulţumit de această evoluţie a lucrurilor, preşedintele în exerciţiu propunea ca pe viitor cvorumul să fie redus sau eliminat cu totul.

Acordul dintre Cristian Preda şi Ion Iliescu este aparent. Dar mai important este să ne întrebăm dacă tactica aleasă de opoziţie este bună. PDL nu are niciun motiv de principiu să se opună scăderii cvorumului de participare. Să ne amintim că la referendumul de demitere a preşedintelui din 2007, democraţii îşi exprimaseră satisfacţia pentru decizia Curţii Constituţionale de eliminare completă a cvorumului. Ce ar fi urmat să se întâmple dacă preşedintele câştiga votul popular, dar referendumul nu ar fi fost validat? În faţa acestei perspective nebuloase, partizanii preşedintelui s-au bucurat de eliminarea cvorumului de participare.

Se vede aşadar că politicienii de la Bucureşti sunt înclinaţi să judece mai ales după împrejurările de moment. Principiile sunt apoi potrivite, retoric, pentru soluţia cea mai convenabilă.

Cel mai mare risc pentru opoziţie este să reuşească (ipotetic) să blocheze legea de reducere a cvorumului, iar cândva în viitor să constate că legea se va întoarce împotriva sa. Nu ar fi deloc prima dată. PSD a propus în 2011 lărgirea ariei de autoritate a Curţii Constituţionale (deşi nimeni nu-i ceruse), iar anul trecut a constatat că tocmai noile puteri atribuite Curţii (dreptul de a judeca hotărâri ale Parlamentului) ar putea bloca demersul de suspendare a preşedintelui. A fost o lecţie aspră pentru oricine altcineva ar mai gândi o lege pentru o situaţie de moment.