Recunoașterea statului Palestina: Dilema Germaniei

O serie de țări occidentale intenționează să recunoască Palestina ca stat, cu ocazia Adunării Generale a ONU din această săptămână. Printre ele, Franța și Belgia. Marea Britanie, Canada, Australia și Portugalia au făcut deja acest pas duminică. Scopul lor este să exercite presiune asupra Israelului pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza și pentru a iniția un nou proces de pace.  

Circa 150 dintre cele 193 de state membre ONU au recunoscut Palestina. Odată cu francezii, britanicii și canadienii, li se alătură în acest demers și națiuni cu greutate, membre ale Grupului celor șapte state puternic industrializate (G7). Statele Unite resping în continuare, cu fermitate, recunoașterea, iar Israelul cu atât mai mult. Premierul israelian Benjamin Netanyahu consideră gestul chiar ”o recompensă pentru terorismul” organizației radical-islamice Hamas.  

Pentru Autoritatea Palestiniană, atitudinea unor țări atât de importante reprezintă un câștig de prestigiu și o înfrângere diplomatică pentru Israel, mai ales acum, în contextul conflictului escaladat din Gaza.  

Premisa nerealistă a soluției celor două state  

Guvernului federal de la Berlin nu intenționează să facă un asemenea pas ”pe termen scurt”, după cum se afirmă oficial. ”Nu ne vom alătura acestei inițiative”, a declarat cancelarul federal Friedrich Merz (șef al conservatorilor, CDU), în august, în timpul primirii prim-ministrului canadian Mark Carney.  

Justificarea lui Merz a fost mai degrabă de natură formală: ”Nu vedem în prezent în niciun fel îndeplinite condițiile pentru o recunoaștere ca stat”. O recunoaștere ar trebui să fie ultimul pas al unui proces de pace din care să rezulte o soluție a celor două state. 

Problema este însă că o soluție a celor două state nu se întrevede nicăieri. Cel târziu după masacrul organizației teroriste radical-islamice Hamas în Israel, la 7 octombrie 2023, și după ofensiva militară din Fâșia Gaza, care continuă și astăzi, șansele sunt practic nule. Criticii susțin, prin urmare, că guvernul federal doar invocă această premisă nerealistă pentru a evita să ia o decizie.  

Lacrimile lui Friedrich Merz  

Guvernul german se află într-o dilemă specială în privința Israelului și Palestinei: având în vedere milioanele de evrei uciși în perioada național-socialismului, se consideră în mod special responsabil pentru securitatea Israelului, lucru considerat chiar ”rațiune de stat”.  

Pentru cancelarul federal, acestea nu sunt, în mod evident, doar vorbe goale. Într-un discurs rostit cu câteva zile în urmă, cu ocazia redeschiderii unei sinagogi distruse în timpul dictaturii naziste la München, Merz s-a luptat cu lacrimile când a spus: ”Trăim din 7 octombrie - trăiți, de atunci, un nou val de antisemitism, sub vechi și noi înfățișări; fățiș și abia ascuns; în vorbe și în fapte; în rețelele sociale, în universități, în spațiul public”.   

Acest lucru îl umilește, a declarat, vizibil copleșit, Merz, care a promis să lupte împotriva oricărei forme de antisemitism în Germania. 

Totuși, cancelarul separă lupta împotriva antisemitismului de evaluarea sa asupra politicii Israelului și mai ales de acțiunile militare ale acestuia în Fâșia Gaza. Într-un alt context, Merz a criticat aspru aceste acțiuni și, drept consecință, a oprit în vară toate exporturile de arme pe care Israelul le-ar putea folosi în războiul din Gaza.  

La o ceremonie prilejuită de de aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Central al Evreilor din Germania, Merz a ținut să sublinieze că exprimarea de critici ”la adresa politicii guvernului israelian trebuie să fie posibilă, poate fi chiar necesară. Divergența de opinii nu înseamnă lipsă de loialitate față de prietenia noastră”.  

Presiuni din interior și din exterior  

Însă presiunile asupra guvernului federal, pentru a-și asuma o poziție mai clară, cresc. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Kaja Kallas, cere Germaniei să participe la sancțiuni împotriva Israelului. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, propune, de pildă, suspendarea avantajelor comerciale acordate Israelului.  

Replica a venit de la Jens Spahn, liderul grupului parlamentar al partidelor conservatoare din Bundestag, căruia sancțiunile îi amintesc de cel mai întunecat capitol al istoriei germane. ”Și care este atunci urmarea? Nu mai cumpărați de la evrei? Toate astea le-am mai avut odată”, a declarat Spahn la televiziunea publică ZDF, făcând aluzie la apelurile la boicot ale național-socialiștilor împotriva magazinelor evreiești, în anii 1930. În chestiunea Israelului și Gazei, mai ales în Germania, ”se pierde foarte repede echilibrul și totul alunecă spre antisemitism”, a avertizat politicianul creștin-democrat.  

Dar presiunile cresc și pe plan intern. Social-democrații, parteneri ai Uniunii Creștin-Democrate în coaliția de guvernare de la Berlin, iau în calcul sancțiuni. Verzii ecologiști, aflați în opoziție, merg și mai depart: copreședinta acestora, Franziska Brantner, a declarat agenției dpa că Merz și ministrul de Externe Johann Wadephul (CDU) trebuie să se decidă dacă ”se aliniază forțelor care luptă pentru pace pentru toți oamenii din Israel și Palestina? Sau asistă nepăsători cum un guvern israelian, pe alocuri de extremă dreapta, face ravagii în Gaza și îndepărtează tot mai mult perspectiva păcii și a eliberării ostaticilor”.  

O alianță formată din zeci de organizații ale societății civile solicită guvernului federal, printr-o petiție, să însoțească criticile la adresa Israelului de măsuri concrete.  

Sondaj: Majoritatea din Germania susține recunoașterea  

Recunoașterea Palestinei ca stat este însă o altă chestiune. Iar în acest punct cancelarul pare să rămână ferm, chiar dacă i se opune, se pare, o majoritate a populației germane. Într-un sondaj Forsa, realizat la începutul lunii august, 54 la sută dintre respondenți s-au pronunțat pentru recunoaștere față de 31 câți au optat împotrivă.  

Între timp, frontul statelor care se opun la ONU devine tot mai mic. Dacă aliați apropiați ai Germaniei precum Franța, Regatul Unit și Canada schimbă acum tabăra, Berlinul este tot mai mult împins în defensivă. De partea Germaniei rămân în principal Statele Unite, ceea ce, având în vedere președintele controversat Donald Trump, nu face situația diplomatică a guvernului federal mai ușoară.