Reacţii oficiale americane pozitive la anunţul retragerii trupelor britanice din sudul Irakului

Un anunţ similar a făcut şi premierul danez, Andres Fogh Rasmussen, care va retrage contingentul de 470 de militari danezi din sudul Irakului, aflat sub comandament britanic. Administraţia americană consideră că aceste anunţuri sunt semne pozitive că situaţia în Basra se îmbunătăţeşte, iar irakienii pot fi lăsaţi să se descurce singuri în anumite regiuni. Criticii preşedintelui Bush sunt de altă părere. Ei cred că acesta rămâne tot mai izolat, părăsit pas-cu-pas de toţi aliaţii săi.

Administraţia americană era la curent. Tony Blair a informat încă de marţi Casa Albă în legătură cu planurile sale de retragere treptată din Irak. Într-o declaraţie scrisă, semnată de purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate din Statele Unite, Gordon Johndroe, se precizează că preşedintele Bush consideră deciziile premierilor britanic şi danez drept semne ale succesului din sudul Irakului. ”Britanicii rămân o prezenţă masivă în Irak. Ne bucurăm să auzim că situaţia în Basra s-a îmbunătăţit în aşa măsură încât militarii britanici pot să cedeze controlul trupelor irakiene”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Aceeaşi atitudine şi în cazul vicepreşedintelui Dick Cheney. Aflat în Japonia, el a intrat în direct la televiziunea americană şi a spus că începutul retragerii britanice arată că lucrurile merg foarte bine în anumite părţi ale Irakului. Secretarul de stat, Condoleezza Rice, a respins, la o conferinţă de presă la Berlin, alegaţiile potrivit cărora coaliţia internaţională din Irak este pe cale de destrămare:

”Coaliţia rămâne intactă. A fost clar de la început că, pe măsură ce forţele irakiene devin tot mai competente, capabile să asigure singure securitatea, va fi nevoie de tot mai puţini militari străini din cadrul coaliţiei în Irak.”

Nu toată lumea vede însă lucrurile într-o notă pozitivă în America. Potrivit senatorului democrat, Ted Kennedy, decizia de retragere luată de Blair este o respingere foarte clară a riscantei politici adoptate de Bush în cazul Irakului. Potrivit senatorului Kennedy, după ce alte 18 ţări şi-au retras militarii din Irak, hotărârea Londrei ar trebui să fie ultimul semnal de avertizare major pentru preşedintele Bush. De aceeaşi părere sunt şi experţii militari, precum Jon Alterman, de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale. Acesta crede că Statele Unite rămân singure în Irak, atrase în războiul civil din această ţară. Marea Britanie, crede el, şi-a dat seama că nu poate câştiga un război civil şi că nu mai are ce căuta în Irak.

George Bush rămâne însă fidel politicii sale privind Irakul şi va trimite încă 21500 de soldaţi, în special la Bagdad. Îndoielile legate de corectitudinea acestor decizii sunt însă tot mai mari, la fel ca şi grijile privind situaţia din sudul Irakului. Dacă, după retragerea britanică, situaţia va redeveni tensionată în Basra, mulţi se tem că va apărea o nouă problemă majoră pentru americani.

Blair susţine însă că retragerea a fost stabilită împreună cu guvernul irakian şi că soldaţii britanici vor rămâne în Irak, chiar dacă în număr mai mic, până în 2008:

”Soldaţii noştri rămân atât timp cât este nevoie de ei. Militarii britanici au în continuare o sarcină importantă de îndeplinit în Irak.”