Reîntoarcerea cavalerilor în era digitală

... magia copiilor noştri, înecaţi parcă într-o lume cu miros de plastic şi de pixeli. Dar ca în orice poveste adevărată, eroii cei buni au început să revină în lumea noastră. Despre această reîntoarcere a vrăjitorilor şi cavalerilor în era digitală este vorba în acest text...

Ultima săptămână a lui decembrie deţine exclusivitatea asupra timpului poveştilor. Acum e ora basmelor domol depănate între două prăjituri dulci cu nucă. Bunicul îşi aranjează confortabil pernele şi se pregăteşte să înceapă povestea cu Ileana Cosânzeana. Privirea rostogolită de-a lungul camerei nu îi descoperă însă nici un fel de ascultător. Şi totuşi în casă e linişte...căci nepoţii sunt scufundaţi în aventurile unor eroi cu nume greu de pronunţat de către bunicii de astăzi.

Bilbo hobbitul şi marele Gandalf, Harry Potter sau Aslan leul vorbitor ...aceştia sunt locuitorii imaginarului copiilor din mileniul trei. Basmele cu balauri nu mai sunt la modă, astăzi feeria se găseşte în universul literaturii fantasy şi a autorilor ei: C.S.Lewis, Tolkien sau J.K. Rowling. Din acest univers coboară armate de eroi şi cavaleri care încearcă să recucerească lumea unei copilării digitalizate.

Dar de ce în România, Gandalf este astăzi mai popular decât Greuceanu? O întrebare la care ne răspunde un specialist al literaturii fantasy şi totodată coordonatorul Enciclopediei lumii lui Tolkien, filozoful Robert Lazu:

„Cred că e vorba mai ales de promovarea şi răspândirea acestor personaje. Lumea din care provin este de aceeaşi natură, este tot lumea fantasticului şi a imaginarului. N-am avut de multe ori geniul de a şti să actualizăm tipul acesta de personaje şi de poveşti ceea ce a reuşit foarte bine literatura de limbă engleză. A ştiut să preia tot ceea ce ţine de folclorul vechi, de mitologiile nordice şi să le dea o haină atractivă, să le reînveştmânteze şi să le aducă mai aproape de oamenii de astăzi”.

Mirabilă nu este însă fascinaţia exercitată de acest tip de literatură asupra copiilor cât mai mult asupra părinţilor lor. Fie că vă aflaţi în metroul londonez sau în cel bucureştean, peisajul unui adult adâncit în lectura „Stăpânului Inelelor” nu este un lucru neobişnuit. Explicaţia acestui fenomen ne-o furnizează Hugh Jenkins, psihoterapeut şi profesor la universitatea din Cambridge:

„ Aceste cărţi reprezintă pentru oameni căi de acces în lumi diferite, unde regulile normale nu există şi unde adulţii se pot pierde în propriile lor minţi. Probabil o parte din explicaţie se datorează şi pierderii sentimentului religios, ceea ce aduce senzaţia de golire de sens a vieţii”.

Pe de altă parte filozoful Robert Lazu crede că explicaţia este de găsit în „o anumită măreţie de care omul de astăzi se pare că simte nevoia mai mult decât oricând; lucrul acesta reflectă o anumită diminuare şi pierdere a modelului eroic care altădată era un punct de referinţă pentru cultura şi societatea noastră”.

Astăzi au aşadar nevoie de eroi nu doar copii ci chiar şi părinţii lor. O carte de literatură fantasy poate fi de aceea unul dintre cele mai potrivite cadouri de Crăciun. Imaginaţia copiilor are nevoie de provocarea şi stimularea povestirilor fantastice în timp ce adulţii îşi regăsesc aspiraţiile şi idealurile printre întâmplările feeriei. Însă poate cel mai consistent lucru adus de revenirea cavalerilor fantastici în lumea digitalizată a mileniului trei este reîntoarcerea la carte. Astfel literatura poate recupera terenul pierdut în lupta cu televizorul sau computerul. De ce? Pentru că de Crăciun cineva trebuie întotdeauna să spună o poveste.